comentarii critice
Moshe B. Itzhaki

Chimie și alchimie în romanul „Femeia de marțipan” al lui Radu Țuculescu

Articol publicat în ediția 7/2021

În cartea lui Erasmus de Roterdam, Elogiul nebuniei sau discurs despre lauda prostiei, pe care a scris-o în jurul anului 1508, Erasmus face o personificare a prostiei, care povestește la persoana întâi singular, într-o descriere poetică deosebită de-a lungul a 68 de capitole, lauda prostiei și a nebuniei. Este un poem ce laudă și preamărește … Continuă să citești Chimie și alchimie în romanul „Femeia de marțipan” al lui Radu Țuculescu

comentarii critice
CONSTANTIN TRANDAFIR

Ion Pillat. Aventura creaţiei

Articol publicat în ediția 5/2021

Acest tip de aventură presupune întâi de toate o ordine interioară, „cârma minţii”. Se ştie cum creativitatea pune ordine în haosul naturii. Dar numai în aventură omul ajunge să se cunoască pe sine şi să-şi împlinească chemarea. O aventură în libertate, posibilitate de a merge mai departe şi de a-ţi verifica resursele faţă de o … Continuă să citești Ion Pillat. Aventura creaţiei

comentarii critice
Marian Victor Buciu

În decorul poetic al lui Leonid Dimov

Articol publicat în ediția 2/2021

Leonid Dimov (11.11.1926-5.12.1987) a fost „trimis” chiar şi în anonimat, într-atât de largă sau „generoasă” a fost raportarea sa la producţia şi modelarea poetică. „Structura poeziei lui Leonid Dimov este de tip folcloric…”, scrie Mircea Iorgulescu (Poezia miraculosului, prefaţă la Leonid Dimov, Cele mai frumoase poezii, Bucureşti, Albatros, 1980), cu referire la întreaga operă poetică. … Continuă să citești În decorul poetic al lui Leonid Dimov

comentarii critice
ALEXANDRA CIOCÂRLIE

Un clasicist renegat

Articol publicat în ediția 2/2021

În romanul Constantin (Polirom, 2019), Iulian Bocai înfățișează perindarea printr-o serie de camere cu chirie ponosite a lui Mihai, venit din provincie spre a urma facultatea de limbi clasice în București. Discrepanța dintre elevarea pedantă a obiectului de studiu și mediul mizerabilist în care își găsește vremelnic adăpost protagonistul este evidențiată la tot pasul. Proaspătul … Continuă să citești Un clasicist renegat

comentarii critice
Irina Petraș

Mircea Tomuş şi Pentalogia transilvană

Articol publicat în ediția 1/2021

Încă de la Cincisprezece poeți (1968), bibliografie de bază la seminariile de literatură din anul trei de facultate, Mircea Tomuș era pentru noi criticul și istoricul literar în cărțile căruia – despre Gheorghe Şincai, I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, dar și, mai târziu, în Romanul romanului românesc –, puteai găsi bune sugestii de interpretare. Romanul … Continuă să citești Mircea Tomuş şi Pentalogia transilvană

comentarii critice
Ștefan Ion Ghilimescu

Jurnalul apocrif al lui Mateiu I. Caragiale

Articol publicat în ediția 11-12/2020

Într-o anchetă de la sfârșitul anului 2000 și începutul lui 2001 despre Romanul românesc al secolului XX, în pofida tuturor așteptărilor, cei 102 critici și istorici literari din toate generațiile care au răspuns au opinat în majoritate pentru excelența inebranlabilă a Crailor de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale. Rezultatul consultării a constituit și nu a … Continuă să citești Jurnalul apocrif al lui Mateiu I. Caragiale

comentarii critice
Ion Pop

O REVENIRE OBLIGATORIE LA POEZIA LUI VASILE IGNA

Articol publicat în ediția 11-12/2020

Trebuie să-mi mărturisesc de la început o vină gravă faţă de Vasile Igna şi poezia lui. Abia după doi ani de la apariţia cărţii despre Poezia românească neomodernistă (şi încă la semnalarea unui prieten poet!), am constatat că din capitolul Poezia printre cărţi, unde îşi avea locul deja programat, lipsea tocmai autorul Provinciei cărturarului! Verificând … Continuă să citești O REVENIRE OBLIGATORIE LA POEZIA LUI VASILE IGNA

comentarii critice
Ion Pop

POEZIA LUI OVIDIU NIMIGEAN

Articol publicat în ediția 8/2020

Nu ştiu în ce împrejurări va fi optat năsăudeanul Ovidiu Nimigean pentru Universitatea ieşeană, însă mai tot ce a scris ca poet s-a dovedit, în timp, foarte aproape de dezinvoltura histrionică, fantezist-ironică şi ludică a unei bune părţi din lirica practicată în capitala Moldovei. Fusese adoptat aici, mai de mult, argeşeanul Topîrceanu, tot din Argeş, … Continuă să citești POEZIA LUI OVIDIU NIMIGEAN

comentarii critice
MIRCEA MOȚ

Durerea, labirintul și banchiza

Articol publicat în ediția 7/2020

Nu mi se pare deloc întâmplător faptul că un volum de eseuri se încheie cu două texte emblematice pentru condiția scriitoarei Marta Petreu. Este vorba de O zi din viața mea fără durere, care împrumută și titlul volumului, și Banchiza de gheață în care stă inima creatorului, ambele îndreptățind înțelegerea eseisticii (în primul rând) remarcabilei … Continuă să citești Durerea, labirintul și banchiza

comentarii critice
MARIAN VICTOR BUCIU

OCURENȚELE VIEȚII „HOMERICE”

Articol publicat în ediția 5/2020

Viața apare și în Homeric-ul Doinei Ruști, mai cu seamă așa cum o vede fiecare, atunci când își aduce aminte de ceea ce se poate numi viață. Într-o ficțiune, viața e cum hotărăște naratorul că o are, o știe că ar fi, personajul. Ori cum o vede naratorul la personaje prin unele circumstanțe. Începând de … Continuă să citești OCURENȚELE VIEȚII „HOMERICE”