comentarii critice
GEO VASILE

GABRIELA CREŢAN, O POETĂ IGNORATĂ?

Articol publicat în ediția 10/2022

Diplomată a Facultății de Filozofie, secția de psihologie a Universității din București, Gabriela Creţan este o scriitoare, poetă și eseistă, ce a debutat în 1994 cu volumul Mic tratat despre arta trădării. Acestei culegeri de versuri îi vor urma volumele Comedii nupţiale (1998), Soare din Macbeth, 1999, acesta din urmă fiind premiat de Asociația Scriitorilor … Continuă să citești GABRIELA CREŢAN, O POETĂ IGNORATĂ?

comentarii critice
Irina Petraș

Aventura şi cotidianul

Articol publicat în ediția 7-8/2022

Încep cu un ocol, pentru a mă întoarce apoi la literatura română și la două romane policier de factură aparte tocmai apărute: Mihai Măniuțiu, A șaptea viață a lui Alexandru Royce, și Andrei Manolescu, Cazul scriitorului dispărut, ambele la Editura Humanitas, Colecția 821.135.1 – Scriitori români contemporani. Sub acest titlu, Aventura și cotidianul, scriam, în … Continuă să citești Aventura şi cotidianul

comentarii critice
Ștefan Găitănaru

PRAGMATICA EXPRESIVITĂȚII INVOLUNTARE

Articol publicat în ediția 5/2022

1. În urma unei îndelungate experiențe în critica literară și în didactica acesteia, în cartea sa Expresivitatea involuntară (București, Cartea Românească, 2017, ediția a II-a a unui text din 1977), Eugen Negrici reconsideră punctele forte ale propriilor succese pentru care mulți cercetători, de toate vârstele, îl apreciază, și devansează itinerariile cu jaloane prestabilite ale criticii … Continuă să citești PRAGMATICA EXPRESIVITĂȚII INVOLUNTARE

comentarii critice
Dan Gulea

Gabriela Adameșteanu. Scene dintr-un secol românesc – A doua ediție –

Articol publicat în ediția 3/2022

În complicatul dialog al autorului cu cenzura, Gabriela Adameșteanu are un rol aparte, perspectiva autoarei fiind dublată de experiența din industria comunistă a cărții, în calitate de redactor la două edituri: la Editura Enciclopedică, din anii 1960 până în decembrie 1984, apoi la Cartea Românească, până în primăvara lui 1990, când va veni la revista … Continuă să citești Gabriela Adameșteanu. Scene dintr-un secol românesc – A doua ediție –

comentarii critice
Mircea Moț

Gheorghe Grigurcu despre el însuși

Articol publicat în ediția 1/2022

În interviul acordat de Gheorghe Grigurcu lui Cristian Pătrășconiu (România literară, nr. 16/2021), confesiunile criticului și poetului stau în întregime sub semnul lucidității și al unei semnificative stări de a fi treaz, pe care le sugerează de altfel chiar numele scriitorului. Numele Grigurcu ar proveni, așadar, „din prenumele Grigore, reproducerea formei grecești Gregorios (în greaca … Continuă să citești Gheorghe Grigurcu despre el însuși

comentarii critice
CHRISTIAN CRĂCIUN

MOMENTUL SINTEZELOR

Articol publicat în ediția 11-12/2021

Mi se pare că anul 2020 a fost, din punct de vedere cultural, anul sintezelor. Fie traduceri, fie lucrări originale. Vocabularul european al filosofiilor, apărut la Polirom, premiat deja, cele cinci volume din Enciclopedia imaginariilor din România, coordonate de Corin Braga, tot la Polirom, seria încheiată a splendidei Slava lui Dumnezeu. O estetică teologică a … Continuă să citești MOMENTUL SINTEZELOR

comentarii critice
TRAIAN D. LAZĂR

O ALTFEL DE ENCICLOPEDIE

Articol publicat în ediția 11-12/2021

Libertatea creației literare, chiar în condițiile statuate de existența libertății politice, este dependentă de o mulțime de factori, ce țin de scriitor și de mediul social. Unele dintre modalitățile de manifestare ale libertății de creație urmăresc să schimbe sistemul literar, altele se limitează la dorința de a-l înnoi. Ne vom referi în continuare doar la … Continuă să citești O ALTFEL DE ENCICLOPEDIE

comentarii critice
Moshe B. Itzhaki

Chimie și alchimie în romanul „Femeia de marțipan” al lui Radu Țuculescu

Articol publicat în ediția 7/2021

În cartea lui Erasmus de Roterdam, Elogiul nebuniei sau discurs despre lauda prostiei, pe care a scris-o în jurul anului 1508, Erasmus face o personificare a prostiei, care povestește la persoana întâi singular, într-o descriere poetică deosebită de-a lungul a 68 de capitole, lauda prostiei și a nebuniei. Este un poem ce laudă și preamărește … Continuă să citești Chimie și alchimie în romanul „Femeia de marțipan” al lui Radu Țuculescu

comentarii critice
CONSTANTIN TRANDAFIR

Ion Pillat. Aventura creaţiei

Articol publicat în ediția 5/2021

Acest tip de aventură presupune întâi de toate o ordine interioară, „cârma minţii”. Se ştie cum creativitatea pune ordine în haosul naturii. Dar numai în aventură omul ajunge să se cunoască pe sine şi să-şi împlinească chemarea. O aventură în libertate, posibilitate de a merge mai departe şi de a-ţi verifica resursele faţă de o … Continuă să citești Ion Pillat. Aventura creaţiei

comentarii critice
Marian Victor Buciu

În decorul poetic al lui Leonid Dimov

Articol publicat în ediția 2/2021

Leonid Dimov (11.11.1926-5.12.1987) a fost „trimis” chiar şi în anonimat, într-atât de largă sau „generoasă” a fost raportarea sa la producţia şi modelarea poetică. „Structura poeziei lui Leonid Dimov este de tip folcloric…”, scrie Mircea Iorgulescu (Poezia miraculosului, prefaţă la Leonid Dimov, Cele mai frumoase poezii, Bucureşti, Albatros, 1980), cu referire la întreaga operă poetică. … Continuă să citești În decorul poetic al lui Leonid Dimov