cronica plasticii
FLORIN TOMA

FILONUL 19 – ARGHEZI

Articol publicat în ediția 7/2019

Uneori, privind numerologia ca un simplu joc, în niciun caz însă drept credință maniacală sau mistică, un număr pare să devină generic într-o familie, transmițând coincidența repetării acestuia, prin canale numai de hazard cunoscute. De pildă, 19, la familia Arghezi. La 19 ani, Ion Nae Theodorescu (numele real al lui Arghezi!) îmbracă haina monahală și … Continuă să citești FILONUL 19 – ARGHEZI

cronica plasticii
FLORIN TOMA

TUDOR JEBELEANU – ÎNTRE UITĂRI ȘI UITĂTURI

Articol publicat în ediția 6/2019

O lege fundamentală (dar nu mai puțin tristă) a acestor vremuri ce se destramă din ce în ce mai iute, parcă s-ar grăbi să se scufunde mai repede în neant, este că amintirea durează foarte puțin. Memoria își îngustează capilarele, blocând circulația materiei existențiale, până la stadiul în care abia dacă ajung să treacă prin … Continuă să citești TUDOR JEBELEANU – ÎNTRE UITĂRI ȘI UITĂTURI

cronica plasticii
FLORIN TOMA

PARADISUL LUPILOR

Articol publicat în ediția 5/2019

Prin anii ’80, cronicart-ul tocmai terminase un roman care avea exact acest titlu: Paradisul lupilor. Era o parabolă, o distopie ce inventa un univers concentraționar terifiant, cu toate că, la vremea aceea, nu trebuia inventat nimic. Teroarea unei dictaturi chinuitoare se vedea cu ochiul liber și era, cum se zice, trăită cu vârf și-ndesat. Ironia … Continuă să citești PARADISUL LUPILOR

cronica plasticii
FLORIN TOMA

FABULA RASA

Articol publicat în ediția 4/2019

Zice Johann Huizinga, pe care cronicart-ul îl supranumește „Stăpânul serios al Jocului universal”, așadar, în „biblia” lui, Homo ludens, apărută hăt! în 1938, scrie cele ce urmează. Jocul este o acțiune spontană, liberă, dezinteresată, autistă (adică închisă), limitată (temporal și spațial) și ordonată. Jocul creează ordine. Este ordine. Apoi, jocul înseamnă specificitate. Are treabă cu … Continuă să citești FABULA RASA

cronica plasticii
FLORIN TOMA

INTRUSA DE FERICIRE

Articol publicat în ediția 3/2019

În ultimul său număr din anul trecut, revista Viaţa Românească a publicat o anchetă culturală privind soarta artistului, în general și destinul operei sale, în special. Ce se întâmplă cu o lucrare, imediat după terminarea ei? – era întrebarea la care au răspuns reputați critici de artă, galeriști, curatori și, bineînțeles, artiști. Și toți s-au … Continuă să citești INTRUSA DE FERICIRE

cronica plasticii
FLORIN TOMA

CALEA EROILOR – 80

Articol publicat în ediția 1-2/2019

În fiecare an, înspre finalul său, oraşul Târgu Jiu – leagănul sculpturii româneşti, acolo unde s-a născut arhetipul modernităţii în sculptura universală, Constantin Brâncuşi – intră în sărbătoare. O sărbătoare ca de basm, ce ţine trei zile, aidoma nunţilor de poveste. Ediţia ce a trecut a fost ocazionată nu doar de numele lui Brâncuşi, ci … Continuă să citești CALEA EROILOR – 80

cronica plasticii
FLORIN TOMA

LES AMIS DE MES AMIS SONT MES AMIS

Articol publicat în ediția 11-12/2018

Insistăm asupra „prieteniei”, pentru că în lumea artiştilor, aceasta a ajuns să fie un sentiment destul de rar întâlnit, amiciţia fiind bruiată, din ce în ce mai tare în ultimul timp, de orgoliu, infatuare, pizmă sau trufie. Ca într-un soi de competiţie inutilă. De aceea, o incitantă expoziție a făcut furori, nu demult, la Galeria … Continuă să citești LES AMIS DE MES AMIS SONT MES AMIS

cronica plasticii
FLORIN TOMA

KLIMTOLOGIA LUI BRÂNCUȘI

Articol publicat în ediția 10/2018

Văzusem la viața mea tot felul de ateliere. De la Atelierele Grivița sau atelierul de tâmplărie al demult răposatului nea Sandu, pierdut în hățișurile memoriei din îndepărtata mea curte a copilăriei, până la atelierele lui, aleg la întâmplare, Ștefan Câlția, Horea Paștina sau Mircia Dumitrescu. Ori, de la atelierul lui Aurel Vlad, în care „monștrii” … Continuă să citești KLIMTOLOGIA LUI BRÂNCUȘI

cronica plasticii
FLORIN TOMA

TZARA LUI DADA ŞI BACOVIA

Articol publicat în ediția 9/2018

Despre Moldova, aflaţi că cronicart-ul s-a deplasat la una dintre feţele locului şi a constatat un fapt îngrijorător. Umbra lui Ştefan s-a mai retras din spotul de lumină, bătrân, bolnav, el s-a reîntors între filele de istorie, lăsându-i pe urmaşii urmaşilor lui, descendenţi ai sutelor – pretind legendele mai fără perdea – de Oane şi … Continuă să citești TZARA LUI DADA ŞI BACOVIA

cronica plasticii
FLORIN TOMA

CUIB DE LUMINĂ

Articol publicat în ediția 8/20188/2018

Nu știu dacă era același cenușiu-depresiv. Dar a fost mereu sediu de putere. Mai întâi, în regimul chezaro-crăiesc, acolo unde sute de funcționari adunau impozitele din acest capăt de lume. Apoi, a fost transformat în tribunal. Apoi, județeana de partid. Și, în fine, muzeu. Muzeul de Artă Arad. O clădire lătăreață, așezată serios pe pământ. … Continuă să citești CUIB DE LUMINĂ