Nu vă temeți de perfecțiune, n-o veți atinge niciodată. Salvador Dalí Trecem peste istoricul Sienei, un oraș a cărui inimă pulsează fix în inima Toscanei, pentru că i-ar trebui cronicart-ului mii de ani, ca să purceadă cu gândul și cu explicațiile până hăt, departe în timp, spre a ajunge poate chiar la legenda ce spune … Continuă să citești FANTASMELE LUI DALÍ LA SIENA
Dacă-i privești cu luare-aminte statura, sculptorul Eugen Petri pare că vrea să-mi întărească o opinie făcută publică, părere ce pornea de la niște realități concomitente și care n-a fost încununată cu statutul de axiomă. În schimb, a primit destule admonestări, fiind trecută la rubrica „fantezii și extravaganțe”. Personajul nostru de azi este un zdrahon blond-roșcovan, … Continuă să citești …& FRIENDS
Un artist este o „rană” intratabilă a lumii, un defect rarisim al naturii, un viraj ontic extrem de periculos (și, în același timp, pe care nu și-l poate permite oricine). Artistul nu e om. El e un Dumnezeu. Un Dumnezeu singur, fără vârstă. E unic. N-are neamuri, n-are rubedenii. Are doar niște intermediari (niște interpuși, … Continuă să citești SINGURĂTATEA ARTISTULUI DE CURSĂ LUNGĂ
Cronicart-ul va începe cronica aceasta spunând că două au fost orașele vizitate până acum în ultimii ani, care au păstrat, cu șarm și orgoliu, măreția lipsită de orice urmă de frivolitate a unei autentice capitale de imperiu: putere, intoleranță, soliditate, grandoare, trăinicie, robustețe și copleșitoe. Este vorba de Madrid și Viena (repet: două capitale pe … Continuă să citești VIENNOISERIES DE PRINTEMPS
Seminția asta omenească este prevăzută – de când hăăăt!, tocmai dintru tempore-le zămislirii sale de către Divinitate – cu putința celor mai neașteptate îngemănări de însușiri. Peste încă o eternitate, această împreunare a creat, în terminologia petrecută în laboratoarele inteligente ale Logosului, un adjectiv cel puțin la fel de interesant ca și, bunăoară, „estetic”. Sincretic. … Continuă să citești UN APOLINIAC: VLAD CIOBANU
Sunt vremuri de glossă. Sunt vremuri de reflectat la fragilitate. La subțirimea firului cu două capete al vieții fiecăruia… Pornim însă cu o paranteză. Despre George Santayana (1863-1952), filozof, eseist, poet și romancier de origine spaniolă, care a studiat la Boston Latin School și Harvard College (considerat, prin urmare, scriitor american), dar care, la 48 … Continuă să citești ÎN GERUL RĂNIT…
Câteodată, artistul-titan, ajuns la senectutea apreciabilă a vârstei și a spiritului, prezintă o fractură de viață halucinantă și face un gest neașteptat, absolut surprinzător, ce ne lasă pe toți cu gura căscată. E ca și cum, la un spectacol de circ, regele-leu are o tulburare inexplicabilă. Adică, țâșnește brusc, ieșind de sub biciul dresorului și … Continuă să citești …SAU CUM SE MISTUIE TITANII ÎN VECIE
Nu vedem lucrurile așa cum sunt ele, le vedem așa cum suntem noi. Anaïs Nin (1903-1977) Orice artist este prevăzut în ranița existenței sale cu o pereche de aripi. Aripile sunt niște instrumente auxiliare folosite – așa cum știți – la zbor. Unii au fost dăruiți cu aripi mari, cu penaj des, ce asigură o … Continuă să citești OMUL-LUNTRE ȘI PUNTE
Pe lângă toate atributele sale, explicite, bănuite sau inefabile, arta înseamnă renunțare. Fiindcă „produsul”, odată ieșit de sub pecetea artistului, trece într-o altă stare. Se agregă altfel. Intră în posesia unei altei entități: privirea magnanimă. Doar ea o poate îmbogăți cu – așa cum scria într-un jurnal regretatul pictor Marin Gherasim – cete de îngeri! … Continuă să citești ACROBAȚÌI DE CULOARE
Cunoaștem cu toții (dar, mai ales, cronicart-ul!) că, în general, orice artist e un fenomen, adică excepția de excepționalitate. Altfel spus, o tulburătoare deviație de la banal (era să scriu… normal!). De aceea, se spune ieșit din comun, pentru că nu dai de el toată ziua-bună ziua pe unde te duci, pe unde te-nvârtești, nu … Continuă să citești TRANSPLANT DE ALBION ÎN PIAȚA ROMANĂ