Cunoaștem cu toții (dar, mai ales, cronicart-ul!) că, în general, orice artist e un fenomen, adică excepția de excepționalitate. Altfel spus, o tulburătoare deviație de la banal (era să scriu… normal!). De aceea, se spune ieșit din comun, pentru că nu dai de el toată ziua-bună ziua pe unde te duci, pe unde te-nvârtești, nu … Continuă să citești TRANSPLANT DE ALBION ÎN PIAȚA ROMANĂ
Nu ne alegem patronimul, la fel cum nu ne alegem culoarea, etnia sau părinții. Este o platitudine atât de enervant de oțioasă, că cronicart-ul aproape că abia a îndrăznit s-o expună chiar aici, în debutul unei cronici interesante (credem noi!). Probabil că, la o nouă ediție (!), o vom suprima și o vom înlocui cu … Continuă să citești SCURT RAPORT LA RAPORTORU
Uneori, din lăcomie sau din plescăitul de plăcere al aducerii-aminte, nu-ți ajunge timpul să spui toată povestea, deși ea parcă e mai frumoasă ascultată toată. Și atunci, naratorul n-are ce face și o împarte în două. O narațiune bicefală. Ceea ce și acum se va întâmpla. Spre a nu lăsa să-i scape, din grabă, printre … Continuă să citești DOUĂ POVEȘTI DESPRE IERI: MIRCIA DUMITRESCU ȘI IURI ISAR
…Împrumutând ceva din stilul enciclopedic, trebuie reamintit celor care au uitat (sau amintit celor care nu știu) că hedonismul (din gr. hedone = plăcere) pornește de la înclinarea naturală a omului spre căutarea plăcerii, a fericirii și, totodată, la paritate și dacă e posibil, evitarea suferințelor. Vom reveni asupra definiției! Nicolae Săftoiu (1935-2017) – unul … Continuă să citești NICOLAE SĂFTOIU – UN HEDONIST METICULOS
De Ioan Iacob, și ca prieten, și ca artist, nouă ne place tare. Oricum – îngândurat, cu privirea pierdută, zâmbind misterios și șfichiuind în același timp fumul țigării printre buze, râzând la o glumă serioasă (nu râde la orice banc!), cu o destindere totală a faciesului sau, cine știe, combătându-i „lohengrinește” (dar cu respect!) și … Continuă să citești IACOB SAU VADEMECUM VĂ PLACE
– o provocare – Orice deranj al ordinii pornește de la un fapt șui. De la o strâmbătate, de la o estropiere sau de la o cvasi-asemănare. Amintindu-și de vorba lui Paul Valéry – Ce qui est simple est faux; ce qui ne l’est pas est inutilisable – cronicart-ul a avut ideea să repete de … Continuă să citești LUDICUL POFTICIOS: „PERSONAJE / PERSONNES ÂGÉES?”
De foarte multe ori, în lumea artelor (și nu numai!), se întâmplă ca o vorbă bună, altminteri, mult așteptată, o cronică pozitivă sau foarte laudativă, encomiastică sau chiar lingușitoare, în fine, deci, e vorba de ceva foarte bun la gust (!), deci, de foarte multe ori, vorba de bine să nu fie mai eficientă ca … Continuă să citești CONJURAȚIA REFULAȚILOR
În general, ceea ce surprinde la o întâmplare și în viață este „dispariția”. E consecuția cea mai simplă în logica thrillerului, de exemplu. Dispariția e prima treaptă a însăilării unui scenariu. Forma cea mai la îndemână pentru declanșarea epicului. Nu-i așa că, citind aceste rânduri și fără să fiți supuși niciunei presiuni din partea cronicart-ului, … Continuă să citești UN CAZ DE APARIȚIE
Paradisul… pardon, parazitul!.. dizarmonic ce ne-a marcat cu fierul roșu ultimul(?!) nostru an din viață (nu vreau să par funest, dar pentru unii, din păcate, chiar a fost ultimul!) a dus la o catastrofală răsturnare a tuturor cotațiilor civilizaționale pe care se baza societatea în care trăim. Sigur că e un truism această afirmație, care … Continuă să citești COVIDEO JOC – MAX DUMITRAȘ
La inițiativa Asociației Culturale „24.PH.arte” și cu sprijinul Consiliului Județean Prahova, al Casei de Cultură din Ploiești și în cooperare cu Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, urbea lui Nenea Iancu are, de trei ani, o excepțională realizare în domeniul artelor: Tabăra Internațională de Sculptură monumentală, care începe deja să capete tradiție. Dacă după … Continuă să citești SCULPTURĂ GREA LA NENEA IANCU