Ars expectandi. Mic manual de tehnica așteptării de Magda Ursache, Editura Eikon, București, 2022 Sub ce formă poți vorbi despre stringența unei regăsiri, dincolo de lumi și de ceruri? Eros și, inevitabil, Thanatos. Iubirea înfruntă timpul, transcende moartea, și cel rămas aici, pe pământ, își creează un „trup de hârtie”. Un trup amniotic, proteic, care … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 48-49 / 2022 Din 18 noiembrie. Ancheta „Cum a fost anul literar pentru dumneavoastră?” (realizată de Cristian Pătrășconiu), cu 42 de semnături. Citate din câteva răspunsuri – 1). Gabriel Chifu: După ce am predat la editură astă-vară textul romanului (Marea carte a uitării), m-am liniștit. Și m-am apucat să scriu versuri. Am scris … Continuă să citești revista revistelor
Între 18 și 19 noiembrie 2022 a avut loc, la Târgu-Mureș, a cincea ediție a Interferențelor literare româno-maghiare. Acest eveniment, care nu a încetat nici în timpul pandemiei, a prins, prin urmare, suficient „cheag” ca să crească și să se dezvolte. Anul acesta, urmare a unei înțelegeri convenite la ediția anterioară, s-a acceptat să se … Continuă să citești Literatura celor de lângă noi
Exerciții de copiat aerul de Constantin Abăluță, seria Poezie, col. Prezent, ediții sonore, Casa de pariuri literare, București, 2022, 80 p. Cât și cum se poate comunica oare? Vorbele sunt doar mici breșe în aer, efemeride, iar salcia (de pe balcon) este singurul confident, ba chiar reușește să ajungă la un anumit grad de ubicuitate, … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 51-52 / 2022 Din 2 decembrie. La ancheta „2022 – an de cumpănă: război, crize, pandemie. Cum ați perceput acest an?”, răspunsuri: 1) Gabriel Chifu: Avem și crize care țin de ideologii și mentalități (ne lovim toți de excesele corectitudinii politice care a ajuns la forme de manifestare stupefiante), dar și o criză … Continuă să citești revista revistelor
La propriu şi la figurat. Un op masiv de 700 de pagini, format mare, tipărit pe hârtie velină, doldora de fotografii color ale unor comori ale spiritualităţii româneşti pe care mulţi – inclusiv oameni de cultură – nu au avut şansa să le vadă vreodată. Istoria Bibliotecii Academiei Române (1867-1885) este povestea de început a … Continuă să citești O carte monumentală
Florin Zhu (recunoașteți că alăturarea celor două nume este insolită) este un tânăr artist născut în 1997, absolvent al Universității Naționale de Arte din București, sub îndrumarea conf. univ. și unul dintre cei mai mari sculptori români, Aurel Vlad (pe care, ca un fapt divers ce se petrece foarte des la noi, am aflat că … Continuă să citești Un ADN româno-chinez
Anul Proust s-a deschis în ianuarie la Paris cu expoziţia „Marcel Proust, un roman parisien” curatoriată de Anne-Laure Sol. Expoziţia de la Muzeul Carnavalet, proaspăt renovat şi redeschis, fusese vernisată în decembrie pentru că se împlineau 150 de ani de la naşterea lui Proust, dar a putut fi vizitată pînă în aprilie pentru că… e … Continuă să citești Anul Proust
Puncte de reper în istoria literaturii române de Nicolae Oprea, col. Eseuri, Editura Limes, Florești-Cluj, 2022, 250 p. Cine și în ce ipostaze își mai amintește astăzi, de pildă, de Vasile Voiculescu? Echinoxistul Nicolae Oprea, iată, în această carte din colecția coordonată, la Limes, de Ștefan Borbély: „Dintre poemele voiculesciene, pe «lista neagră» a Securităţii … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 39 / 2022 Din 30 septembrie. Nicolae Manolescu la Editorial: Să semnalez (a câta oară?) unele din opreliștile puse de „pedagogii de școală nouă” în calea educației liberale, provenite, majoritatea, din political correctness, stupida doctrină decedată și dezgropată de câteva ori în ultima jumătate de secol… Prima este concepția egalitaristă dominantă în gândirea … Continuă să citești revista revistelor
Prezență constantă, remarcabilă, în viața culturală actuală, Eugen Dorcescu continuă Îngerul adâncului. Pagini de jurnal (1991-1998), apărut la Editura Mirton, Timişoara, 2020, publicând la aceeași editură și în același an ADAM. Pagini de jurnal (2000-2010), într-un context european favorabil literaturii memorialistice. Și mai ales, într-un context în care se pune în discuție abordarea jurnalului ca … Continuă să citești Eugen Dorcescu, Adam. O conștiință lucidă
Apariția volumului Poezie și cunoaștere (Editura Aius, 2021) de Alexandru Busuioceanu a fost posibilă datorită unui dublu efort, cel al fraților George (1918-1993) și Alexandru Ciorănescu (1911-1999), adevărați prieteni, care în epistolele lor au amintit de confratele din străinătate, și mai ales, apoi, prin răbdarea, strădania, tenacitatea Crisulei Ștefănescu, redactor nenumărați ani la Europa Liberă, … Continuă să citești Alexandru Busuioceanu și prestigiul exilului
Unui consumator cu nivel oarecum decent de literatură, numele Oliver Twist, chiar dacă nu-i va gâdila neapărat în mod plăcut amintirile lecturilor parcurse, îi va suna, cu certitudine, cunoscut. Mai mult, ar fi chiar posibil ca acesta să se lanseze într-o reflecție pe marginea activității autorului romanului, recunoscut pentru dorința și încăpățânarea de-a se apleca … Continuă să citești Un alt fel de Oliver
În eseul Plăcerea textului (1973), Roland Barthes distingea între textul de plăcere și textul de desfătare. Teoreticianul literar francez nota că textul de plăcere este „(…) acela care mulțumește, umple, dă euforie” (Barthes: 1994, 23), în timp ce textul de desfătare este „(…) acela care te pune în stare de pierdere, acela care descurajează (poate … Continuă să citești Scriitor și cititor – un act de complicitate
Nici nu se putea ca Bologna, capitala regiunii Emilia-Romagna, supranumită „orașul roșu” (atât pentru culoarea acoperișurilor și a fațadelor sale, cât și, mai ales, pentru orientarea tradițională de stânga a administrației și establishmentului politic), să nu-l omagieze pe cel mai celebru fiu al ei, Pier Paolo Pasolini (alintat PPP), care, anul acesta, în martie, ar … Continuă să citești PPP – 100
Cărțile lui Mircea Gelu Buta îmi amintesc de spusele cronicarului Ion Neculce din Predoslovia sa la O samă de cuvinte: „…mulți istorici streini, de alte țări, nu le știu câte se fac într-alt pământ. Tot mai bine știu cei de loc, decât cei streini…” Este editorul unei publicații, Arhivele Bistriței, din paginile căreia au trecut … Continuă să citești Bistrița în pagini istorice neștiute sau uitate
Infernul de Dante Aligheri, traducere de Geo Vasile, Editura Eikon, București, 2022, 296 p. Versiune în limba română, note și prefață de Geo Vasile. Ilustrații de Maurizio Caruso. Traducerea lui Dante, a capodoperei lui, este o piatră de hotar – și mai mult decât atât – pentru orice italienist. Un deziderat secret pentru orice apropiat … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 34-35 / 2022 Din 26 august. Din cele 35 de răspunsuri la ancheta realizată de Cristian Pătrășconiu, „O privire spre viitor”: 1) Nicolae Manolescu – Și totuși, niciodată în istorie, ființa umană n-a fost obligată de o lume nouă, precum cea din ultimele decenii, să-și modifice radical mentalitatea și comportamentul… Conflicte între generații … Continuă să citești Revista revistelor
Mitul renașterii, al continuității, a fost și cel care a legendat și a consolidat faima formației de rock Phoenix, cea mai longevivă din „galantarul” sonor al muzicii românești, indiferent de regim, de oameni și de timpuri. Cunoscută în Occident ca Transsylvania Phoenix, a fost înființată în anul 1962, la Timișoara. Istoricii muzicii românești au fost … Continuă să citești Cartea de Phoenixologie
Dialoguri. Pagini de jurnal de Cornel Ungureanu, Editura Brumar, Timișoara, 2021 În siajul volumului Geografia literară a României, Cornel Ungureanu schițează portrete din frânturi și reflexii, din file de jurnal, din interviuri și corespondențe, avându-i ca protagoniști pe: Mihai Şora, Axente Sever Popovici, Vintilă Horia, Anişoara Odeanu, Arşavir Acterian, Ovidiu Cotruş, Petru Vintilă, Sorin Titel, … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 30 / 2022 Din 29 iulie. Cristian Vasile, comentariu critic la volumul O idee care ne sucește mințile, semnat de Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici (Editura Humanitas, 2022): Prima ediție a volumului pe care îl discutăm aici a apărut în toamna anului 2014 și pleca de la premisa că pe continentul european … Continuă să citești revista revistelor
S-a stins, în ziua de 9 iulie, criticul și istoricul literar, eseistul, editorul, jurnalistul cultural Geo Șerban. S-a născut la 20 mai 1930, la Iași. A urmat Școala „I. G. Duca”, din București, apoi Liceul Militar de la Curtea de Argeș, pe care l-a absolvit în 1948. Nu a urmat o carieră militară, deși fusese, … Continuă să citești In memoriam Geo Șerban (1930-2022)
Pe 22 mai 2022 la Teatrul Nord din Satu-Mare a avut premiera pe țară a piesei Bolero de José Rivera, în regia Andreei Vulpe. Bolero pentru cei deziluzionați a avut premieră mondială în anul 2008 la Northwesten University, School of Drama din Yale, în regia lui Henry Godinez. Inspirat de povestea propriei familii, emigrată în … Continuă să citești Lungul drum al dragostei către iubire – „Bolero” la Teatrul Nord din Satu-Mare
Acesta este titlul celei mai recente publicații Arhivele Bistriței, Anul VII, Fascicula 1 (19), apărută și coordonată prin grija medicului scriitor Mircea Gelu Buta, el însuși colaborator la fiecare număr, cu unul sau mai multe articole. Sunt prezentați de astă dată, cu informații inedite sau cvasiinedite doi profesori-scriitori, care au fost și profesori la Bistrița … Continuă să citești Profesori aromâni în Bistrița și Năsăud