cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU
Articol publicat în ediția
2/2025
Nicolae Tzone face o figură aparte printre congenerii săi (o demi-promoție, intermediară între optzeciști și nouăzeciști). Bineînțeles că multe dintre liniile portretului său, care îi definesc individualitatea, vin din preocuparea lui pentru avangarda românească și din activitatea de editor, una destul de vizibilă în spațiul cultural românesc. Or, asta înseamnă prezența la târgurile de carte, … Continuă să citești DILUVIUL CA ȘANSĂ A REGENERĂRII
cronica literară
VITALIE CIOBANU
Articol publicat în ediția
2/2025
Nicolae Negru (n. 1948) este un cunoscut și foarte respectat scriitor, dramaturg și publicist basarabean. Un vechi militant al Mișcării de Eliberare Națională de la începutul anilor ‘90. Piesele sale de teatru au fost premiate și jucate pe scene profesioniste din Republica Moldova. Traseul său de editorialist, început în epoca Gorbaciov, continuă de câteva decenii. … Continuă să citești SĂ-ȚI TRĂIEȘTI VIAȚA CA PE O REALITATE ISTORICĂ
cronica literară
CHRISTIAN CRĂCIUN
Articol publicat în ediția
2/2025
Sugerez cititorului să înceapă lectura acestei cărți într-un mod poate mai neconvențional, cu o privire atentă asupra fișei biobibliografice a autorului. Va avea astfel surpriza de a descoperi una dintre cele mai spectaculoase personalități culturale ale României de azi, din păcate puțin cunoscute dincolo de cercul îngust al specialiștilor în arte. Tânărul Luigi Bambulea este … Continuă să citești TOTALITATE ȘI NEFINIT
cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU
Articol publicat în ediția
2/2025
În pofida faptului că a deținut demnități, Aurel Rău n-a devenit o trompetă a propagandei regimului totalitar. Măsurat în opinii și expresie, discret, cu un sânge liric transilvan, ar putea fi socotit primul poet postbelic de seamă al pământului său natal. Alături de A. E. Baconsky și singurul după înlăturarea samavolnică a acestuia, a condus … Continuă să citești AUREL RĂU ÎN INTERVIURI
cronica literară
ION POP
Articol publicat în ediția
2/2025
La o sută de ani de la naşterea poetului Benedict Corlaciu (6 martie 1924 – 16 iunie 1981), Claudiu Komartin a publicat o consistentă, reprezentativă selecţie din scrisul liric al acestui aproape uitat astăzi membru al „generaţiei războiului” alături de Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Constant Tonegaru, colaborator foarte tânăr al efemerei reviste Albatros … Continuă să citești O ANTOLOGIE BENEDICT CORLACIU, LA CENTENAR
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
2/2025
Este o adevărată plăcere să citești textele mustind de informații inedite, strălucit valorificate de Eugen Lungu. Colegul nostru Mircea V. Ciobanu își asumă deschis invidia pentru felul de a scrie al criticului din Basarabia și se declară, fără ocolișuri, fan al acestuia. Scrie Mircea V. Ciobanu în Despre folosul criticii literare, cuvântul introductiv al volumului … Continuă să citești FARMECUL ERUDIȚIEI INTELIGENTE
lecturi fidele
RADU SERGIU RUBA
Articol publicat în ediția
2/2025
De treizeci şi cinci de ani a avut nevoie revolta din decembrie 1989 de la Bucureşti ca să atingă, să câştige dimensiune literară alcătuind întregul unei cărţi. La fel de mulţi ani a aşteptat literatura ca, asumându-şi un şir de fapte de atunci de la un capăt la altul, să aducă mărturie printr-una din vocile … Continuă să citești DE ŞAPTE ORI CÂTE CINCI ANI DE AŞTEPTARE
cronica traducerilor
RODICA GRIGORE
Articol publicat în ediția
2/2025
Considerat un thriller politic care se transformă pe nesimțite în meditație cu accente metafizice, aducând laolaltă elemente de proză polițistă și narațiune de spionaj, Anihilare, romanul lui Michel Houellebecq, a stârnit, așa cum era de așteptat, controverse aprinse, fiind apreciat de admiratori, dar și pus la îndoială în privința realizării estetice de corul detractorilor. De … Continuă să citești NEANTUL SINGURĂTĂȚII
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
2/2025
Aflându-mă pentru scurt timp, la Paris, spre a schimba traseul de vacanță înspre Sudul ensoleillé, am răzbătut prin vânt, prin ploaie și prin aerul semi-polar, atmosfera de iarnă deloc încurajatoare din Orașul Luminilor, cu scopul de a căpăta măcar o clipă de grație. Și chiar am primit acest dar la Centre Pompidou, unde avea loc … Continuă să citești O SUTĂ DE ANI DE „SURREALITATE”
cronica filmului
MIHAI FULGER
Articol publicat în ediția
2/2025
I.L. Caragiale este cel mai ecranizat scriitor român. Pe parcursul unui secol, de la Păcat (regia Jean Mihail, 1924) și până la Două lozuri (regia Paul Negoescu, 2016), operele sale au inspirat 15 adaptări cinematografice, mai mult sau mai puțin libere[1]. În 2024, acestora li s-a adăugat un al 16-lea film: Săptămâna Mare (cu titlul … Continuă să citești CRONICA TERORII, DE LA CARAGIALE LA COHN
spectator
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
2/2025
Acarul Davison plătește În sala Studio a Teatrului Național din București, Andrei Șerban a pus în scenă încă o piesă prelucrată de Robert Icke, dramaturg britanic care preia subiecte clasice, în tentativa de a le aduce la nivelul de înțelegere al unui public modern, deci schimbat față (și nu numai la față) de cel căruia … Continuă să citești DUPĂ 30 DE ANI: ANDREI ȘERBAN LA TNB
recenzii
OTILIA UNGUREANU
Articol publicat în ediția
2/2025
În spatele unui titlu simbolic, Aura Christi ascunde, în ultima carte publicată – Surâsul prințului Mîșkin (Ideea Europeană, 2024) – meditații grave pe tema iubirii, istoriei, morții, prieteniei, creației, credinței în divinitate sau bucuriei de a fi. Lecția controversatului personaj al lui Dostoievski (Idiotul) e de o actualitate covârșitoare: umanitatea autentică, iluminată de iubire necondiționată, … Continuă să citești AURA CHRISTI. PE DRUMUL CĂTRE „TINE ÎNSUȚI”
miscellanea
EUGENIA ȚARĂLUNGĂ
Articol publicat în ediția
2/2025
Nu mai e nimeni în Piața Universității de Traian Radu Ungureanu, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2024, 300 p. Jurnalist la radio BBC în vremea Pieței Universității, Traian Radu Ungureanu poate nu ar fi avut un asemenea impact în societatea spectacolului (Guy Debord) dacă publica un audiobook cu înregistrările de atunci. TRU a ales însă … Continuă să citești Breviar editorial
miscellanea
LIVIU IOAN STOICIU
Articol publicat în ediția
2/2025
ROMÂNIA LITERARĂ 1-2 / 2025 Din 10 ianuarie. Gabriel Chifu, „Ce a fost, ce va fi”: Lumea academică și cea literară tocmai marchează centenarul unei lucrări fundamentale, Istoria civilizației române moderne de E. Lovinescu. Extraordinarul critic și teoretician vorbește despre legile după care s-a făcut transplantarea civilizației apusene la noi în țară. Totdeauna, „de sus … Continuă să citești Revista revistelor
in memoriam
Articol publicat în ediția
2/2025
Filiala București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe încetarea din viață a scriitorului Constantin Abăluță, remarcabil poet, prozator, dramaturg și traducător. Constantin „Dinu” Abăluță s-a născut la 8 octombrie 1938 la București. A absolvit studii superioare de arhitectură la București și a practicat profesiunea scurt timp, dedicându-se apoi literaturii. A fost și … Continuă să citești In Memoriam Constantin Abăluță (1938-2025)
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
1/2025
Din punctul de vedere al unui redactor de revistă, în anii socialismului (care credea că e) biruitor, luna ianuarie era o teribilă amenințare, mai ales în ultimii ani, când cultul știți dvs. cui devenise agresiv. Și asta din cauză că în această lună cădeau cele două zile de naștere: a „lui” și a „ei”. Adică … Continuă să citești ANIVERSĂRILE LUNII IANUARIE
viața literaturii
ION BOGDAN LEFTER
Articol publicat în ediția
1/2025
În Contradicția lui Maiorescu (1970), la patru ani de la Lecturile infidele și la doi de la Metamorfozele poeziei, Nicolae Manolescu face un pas mare în direcția „lepădării” de „călinescianism”. Treptată în articleria sa de până atunci, în cronicile literare și-n „teme”, și poate că, de aceea, mai puțin evidentă în ochii cititorilor din epocă, … Continuă să citești CE FEL DE CRITIC A FOST NICOLAE MANOLESCU? (III)
lumea teatrului
ALEXA VISARION
Articol publicat în ediția
1/2025
Loc al improvizației geniale, după cum denumește Hans-Georg Gadamer teatrul, loc al evenimentului, al vieții sociale, cum arată experiența în fapt, și teorie a acestui mod de existență artistică, teatrul este sanctuarul în care prezentul actualizează trecutul pentru a înfăptui tot ce nu are semnificație ca act uman, căci doar semnificația reciprocă (M. Eliade) face … Continuă să citești CATHARSIS CARAGIALIAN – ADULTERUL EXISTENȚIAL ȘI SUFE-RINȚA BURLESCĂ
restituiri VR
Articol publicat în ediția
1/2025
Inaugurăm în acest prim număr al unui nou an al Vieții Românești, această rubrică în care vom re-publica texte apărute în seriile acestei reviste seculare (în ambele sensuri), care să păstreze cât de cât vie o istorie în general uitată. Păstrăm în transcrierea texelor, pe cât posibil, ortografia vremii, inclusiv „Viața Romînească”. În timpul din … Continuă să citești Ce-a făcut „Viața Romînească” pentru literatură?
eseu
IOAN PINTEA
Articol publicat în ediția
1/2025
„…– Vă place poezia? – Mult, foarte mult. – De ce? – Pentru că nu-i un simplu gen literar, cum ni s-a spus la școală ori și la Universitate ori cum repetă manualele și cărțile de critică și astăzi. Poezia nu depinde nici de rimă și nici chiar de ritm și întru nimic de aspectul … Continuă să citești N. STEINHARDT ȘI STAREA POEZIEI
poeme
PETRU ILIEȘU
Articol publicat în ediția
1/2025
Când și-a lipit mâna mea de obraz am închis ochii și atunci am simțit cum frigul din ea se scurge în mine și-atunci am început să văd momentul când ea l-a întâlnit pentru întâia oară la ieșirea din azilul de noapte și când el i-a cerut o țigară A tras lent și adânc un fum … Continuă să citești ȘAPTE ANI DE PARADIS
poeme
LUCIAN VASILIU
Articol publicat în ediția
1/2025
Și a fost sunetul ș și a fost litera ș/ Ș. Și interjecția șșs – scrisă pe tabla școlară de o mână rafinată, de verișoară Și fu o iarnă prodigioasă, când am fost botezați prin troiene cât o casă de țară, cu fulgi poststaliniști de nea, de omăt, de zăpadă bunăoară Pe acoperișul bisericii – … Continuă să citești SUNETUL ȘI LITERA Ș
comentarii critice
EMIL DINGA
Articol publicat în ediția
1/2025
Varujan Vosganian ne convoacă, prin intermediul Editurii Polirom, care a publicat, anul trecut, cea mai recentă producție literară a prozatorului, Dublu autoportret. Memoria unei zile, la un experiment literar, care, fără a fi unicat, nici nu este prea frecvent în creația literară, în general, și anume, la radiografia reflectivă a unei singure zi din experiența … Continuă să citești VARUJAN VOSGANIAN ȘI REFLECȚIA AFECTIVĂ
proză
ION LAZU
Articol publicat în ediția
1/2025
3 sept. 011. Pocola-Beiuş, 1968 Poate pornind de la sugestia satului din proximitate, schiţând o aglomerare de aşezări umane (dar şi a satelor de dincolo de Criş, ca nişte burguri în miniatură), să-mi fi venit ideea asemănării dealului Piatra Pietranilor cu un Acropolis? – desigur fără … polisul respectiv. Iar în fapt, calcarele dolomitice din care … Continuă să citești PASĂREA DIN ZID – O REMEMORARE DIN ANII ʼ60
