Autor: Viața Românească

În volumul Elegia timpului: un an de poezie (9 decembrie 2016-8 decembrie 2017) (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018, concepție grafică și ilustrații de Mihaela Șchiopu), Gabriel Chifu pătrunde în mistica trecerii, încercând o tatonare a polimorfismului acesteia, o exorcizare a ei. Dar moartea nu e decât (re)naștere, renovare a omului, transformare din crisalidă opacă în … Continuă să citești Eheu, fugaces, Postume, Postume, labuntur anni

„Viguroasă, de-o vitalitate nedezminţită/ de neegalat (în primele două volume), poezia lui conţine mai multă hemoglobină decât toată (leşinata!) poezie sovietică moldovenească luată la un loc, dar şi sămânţa unei noi literaturi (postmoderne, ziceţi-i cum vă vine pe limbă) pe care a salutat-o cu o generozitate de care doar marii creatori sunt în stare.” Sunt … Continuă să citești CEL MAI TRIST POET DIN EUROPA

Autoare a peste zece cărți, (poeme, eseuri, un studiu monografic excelent despre poetul actor Darie Magheru, – un scriitor de redescoperit canonic – un excelent roman, Fatimata, reeditat în 2017), Mihaela Malea Stroe ne oferă la sfârșitul lui 2018 un nou roman: Seara nucilor verzi, ed. Eikon, 2018. Tematica romanelor sale este asumat feminină (nu … Continuă să citești TOAMNA NUCILOR VERZI

„Dacă atîtea bătrîneți sunt goale, afirma Malraux, este pentru că atîția oameni sunt bătrîni și nu recunosc”. În ce-l privește pe Eugène Ionesco, acesta face excepție aplicîndu-se frecvent pe tema senectuții, oferindu-ne o cazuistică morală a vîrstei. Și-o asumă detaliat, insistent. E un „bătrîn” ce se recunoaște ca atare, cu o anume superbie în care … Continuă să citești Eugène Ionesco la senectute

Autor a numeroase cărți de poezie, proză, teatru, eseistică și critică literară, Horia Gârbea este o prezență dinamică în viața literară a ultimelor decenii. Implicat profesional în foarte multe proiecte, scriitorul traduce (de remarcat traducerile din Shakespeare, fiind mai recente), scrie constant în publicațiile literare și participă la evenimentele culturale ale momentului. În tot acest … Continuă să citești Chemarea îngerului

Cred că locuirea cu stil, titlul albumului meu dedicat odinioară Clujului, descrie foarte bine cărțile despre/cu locuri și locuiri ale Andreei Răsuceanu. Debutul cu Cele două Mântulese (2009) delimitase deja, cu stil şi farmec, geografia literară ca zonă de interes, dar, observam, sensurile pe care le dă acestei sintagme în Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente … Continuă să citești Andreea Răsuceanu și locuirea cu stil

Nicio altă carte nu mi-a produs vreodată o inhibiție în a scrie despre ea precum volumul de versuri al Anei Blandiana, Variațiuni pe o temă dată. L-am citit și recitit, dar am tot amânat să mă apuc de scris. Nu găseam în mintea mea tonul just pentru a comenta niște texte atât de intime. Delicatețea … Continuă să citești LUMINA SINGURĂTĂȚII