Unsprezece petale, poate cele unsprezece noduri împrumutat, în timp, de la Nichita, ce ar trebui să facă un întreg, un acoperiș care să mă învelească peste moarte. Un acoperiș parabolă din 12 petale, dar cu o petală lăsată lipsă dinadins, pe unde să pătrundă ploaia, vântul, soarele, gerul, viața. ACOPERIȘ 1 privirea mea îți străpungea … Continuă să citești Acoperișuri
I s-a dus încet-încet vestea Iustinei-Celestina printre românii din Valencia că poate să îi ajute în cazuri de luxaţii, entorse şi tot felul de smintiri de oase şi părinţii au fost nevoiţi să îi facă un mic atelier de reparat oameni la capătul livezii, într-o anexă a magaziei de scule, unde i-au aranjat un raft … Continuă să citești GLEZNA LUI MESSI
*** cînd eram copii și ne trezeam dimineța flămînzi mama ne scotea afară din casă și ne așeza cu fața la soare cu ochii închiși. preț de cîteva clipe pluteam peste grădinile de la marginea satului pline cu porumb gras cartofi fructe pîini cît o locomotivă cu aburi. cînd deschideam ochii eram atît de sătui … Continuă să citești TRAUME
Acest manuscris l-am descoperit în lungile mele nevoinţe şi căutări prin arhiva Marii Biblioteci. Nu ştiu, nici dacă povestirea aceasta conţine vreun dram de adevăr şi nici când şi de cine a fost scrisă. Dar am scos-o la lumină atât pentru aceia care, în scurta lor viaţă, se străduiesc să afle măcar şi o părticică … Continuă să citești CURIERUL
Geamgiul şi olarul Îşi aminteşte azi cu duioşie cum în plină amiază de vară cînd lumina dansa albindu-i ochii spărgea liniştea doar un strigăt ca un cîntec suit pînă la el din vechime era al unui om mai mult scund care căra în spatele lui prea îngust o sarcină de lumini ocheţi şi oglinzi îl … Continuă să citești poeme
Una din cele mai impresionante imagini pe care le-am văzut după 1989, pe canalul tv National Geographic, a fost demolarea unor mari structuri în Statele Unite, de regulă stadioane construite cu cincizeci-șaizeci de ani în urmă, stadioane pe care sute de mii de spectatori se încântaseră, aplaudaseră sau suferiseră la meciurile de fotbal american sau … Continuă să citești LES ILLUSIONS PERDUES
Eliseo Diego (1920 – 1994) este unul dintre marii poeți cubanezi ai secolului XX. În anul 1926 călătorește în Franţa, considerând experiența aceasta ca fundamentală pentru viitoarea sa carieră artistică. Din 1936, colaborează la mai multe reviste literare și întemeiază, alături de Cintio Vitier, celebra publicație intitulată Luz, iar împreună cu José Lezama Lima susține … Continuă să citești poeme
În Viața ca o… paradă (Editura Autograf / MJM, 2017), cu subtitluri variabile și explicabile pentru tipul de societate surprins: Dictatura politică sau cartea învrăjbirii noastre / Dictatura inspirației sau cartea tranziției noastre etc., Jean Băileșteanu explorează vicisitudinile a două orânduiri, înainte și după 1989, când natura profesiilor lui a fost diversă: întâi, bibliotecar, apoi, … Continuă să citești ARS LONGA VITA BREVIS
Volumul îngrijit de Andrei Ţurcanu, intitulat după un poem de Andrei Lupan, Dreptul la nume, cu precizarea: „o antologie a poeziei şaizeciste din Basarabia”, este edificator în mai multe privinţe. Antologatorul, unul dintre criticii de referinţă de la Chişinău, e poate cel mai indicat să facă această selecţie. El şi-a ascuţit pana disociind textele autorilor … Continuă să citești SURSELE POEZIEI ROMÂNE DIN BASARABIA
Avînd în spate o îndelungată activitate, Constantin Călin meditează la condiția criticului literar. Concluziile la care ajunge au un aer de sapiență mărturisitoare care ne-ar îngădui însă, în egală măsură, a le atribui caracterul unor preliminarii. Oare un comentator al producției literare aflat la început de cale n-ar putea avea aceleași incertitudini, nu s-ar putea … Continuă să citești TRAIECTUL UNUI CRITIC
Sonia Elvireanu a intrat discret în viaţa literară, cărţile sale bucurându-se de o atenţie la fel de discretă, chiar dacă pentru poezie, roman, critică literară, eseu, traduceri din şi în franceză a fost răsplătită cu premii. În ultima vreme, numele ei apare în cele mai importante reviste literare (România literară, Viaţa Românească, Familia, Vatra, Steaua, … Continuă să citești POLENURI CRITICE
Teodor Baconschi este un om norocos. Titular al unui doctorat la Sorbona, fost ambasador al României în țări emblematice pentru spiritualitatea europeană, devenit ulterior ministru al afacerilor externe, a străbătut mapamondul în lung și în lat, a cunoscut locuri și obiceiuri, a stat față în față cu mulți dintre oamenii de cultură și mai toți … Continuă să citești PORTRETE ALE TIMPULUI NOSTRU
Departe, departe, într-un sat cunoscut doar de puţină lume, toate animalele au dispărut. Satul nu este ca oricare altul, ci e „şters şi trist. De jur împrejurul lui nu se găseau decât munţi şi păduri, nori şi vânt. Nu era nici o altă aşezare în apropiere. Niciodată nu poposeau oaspeţi în satul acesta şi nici … Continuă să citești VIAȚA CA POVESTE ȘI POVESTEA CA VIAȚĂ
Născut în 1939 la Paris, prietenul meu Richard Zuckermann și-a pierdut toată familia, în afară de mama lui, în lagărele de concentrare ale naziștilor ; a aflat acum câțiva ani că tatăl lui nu a murit la Drancy, lângă Paris, ci la Auschwitz. Mama lui a supraviețuit și a reușit să îl ascundă într-o familie de … Continuă să citești triumful literaturii: „Un anumit domn Piekielny” de François-Henri Désérable
Ne ducem viața sub anestezie. În proporție de 90 la sută, noi nu trăim, ci uităm. Sau am trăit cândva, dar nu ne mai aducem aminte. Ceea ce, calitativ, devine totuna. Existența umană pare un șir lung de acțiuni, gesturi, cuvinte, sentimente risipite în neant. Pare ori este? Aproape toată viețuirea nu a meritat dacă … Continuă să citești Anestezie
Există locuri în lume – faimoase, cu impact puternic cultural, adică embleme personale, a căror exprimare verbală foarte frecventă a făcut ca numele lor să devină fetișuri – deci, locuri care beneficiază de o reprezentare imaginară proprie, dedusă preliminar din cărți, din ilustrații sau pur și simplu din cortex. Geografia mentală a unui astfel de … Continuă să citești OFICIILE DE STARE DIVINĂ
În acest an Festivalul internațional de film Cinepolitica, organizat și condus de eminentul regizor documentarist Copel Moscu, a ajuns la cea de a șaptea ediție. Filmul de deschidere În întuneric (In the Fade), regizat de cineastul german de origine turcă Fatih Akin, a fost și piesa de rezistență a unui festival extrem de interesant prin … Continuă să citești UN FILM GREU DE UITAT – ÎN INTUNERIC, DE FATIH AKIN
Aflat la unsprezecea ediție, Festivalul Internațional Shakespeare de la Craiova, inițiatde inimosul actor Emil Boroghină, își trimite în fiecare an câte-o așcchie și pe la București. Anul acesta au trecut pe-aici și un Romeo și Julieta din Coreea (firește, de sud) și alte câteva spectacole din cele mai exotice (pentru noi) zone ale globului, preluate … Continuă să citești UN COLȚ DE FESTIVAL SHAKESPEARE
La începutul acestui an, pe 21 ianuarie, filozoful Mihai Șora, care împlinise recent 101 ani, a fost oasepetele Teatrului Național din București în cadrul faimoasei serii de Conferințe TNB, organizată de prestigioasa instituție condusă de Ion Caramitru. Despre evenimentul sold out am scris pe larg la vremea respectivă în paginile revistei Viața Românească. Anunțam atunci … Continuă să citești Un bis de gală
Există în rândul artiştilor o teamă irepresibilă, un soi de anxietate, că lucrarea pe care tocmai a terminat-o sau, mai grav, opera sa în întregime, nu va ajunge să fie cunoscută de cei cărora le este adresată. Poetul, când a pus punct ultimei fraze a poemului său, este atât de dornic de a împărtăşi cuiva … Continuă să citești Inepuizabilul Gavril
Revista L’OBS a produs un adevărat șoc în viața culturală franceză dezvăluind faptul că semioticiana de talie mondială, Julia Kristeva a fost agent secret al Dajarna Sigurnost, echivalentul bulgar al Securității de la noi. Partea și mai șocantă este că asumarea angajamentului și a numelui de cod „Sabina”, datează din anul 1971 adică după șase … Continuă să citești Julia Kristeva, agentul „Sabina”
Luna mai a fost anotimpul nu doar al florilor, ci și al expozițiilor și manifestărilor care au avut în centrul lor artele plastice (sau, cum se zice, mai nou: artele vizuale!). Pare că parfumurile liliacului, iasomiei și teiului – cele trei esențe fundamentale ale lui Florar – dar, nu mai puțin, lumina, i-au îndemnat parcă … Continuă să citești Un regal al Luminii
Excelentă ideea celor de la Realitatea TV de a o invita pe Nora Iuga pentru o discuție neconvențională despre boema scriitoricească a anilor ’60-’70, care se strângea vară de vară la 2 Mai. Nimic mai potrivit pentru o seară de weekend (5 mai) decât să lași pentru o oră deoparte redundantele discuții politice, pentru o … Continuă să citești Colonia de libertate
Lumea artei se numără printre domeniile cele mai mobile/flexibile ale dezvoltării contemporane. Majoritatea creatorilor, dornici a se individualiza în câmpul artei, inovează continuu. Observator atent al lumii contemporane, Mircea Mihăieș, colaborator constant al României literare, a sesizat și comentat un fenomen specific epocii noastre, colaborarea dintre arte/contopirea artelor, tendința artelor contemporane și a practicanților acestora … Continuă să citești Ambiguitate și artă