interferențe spirituale
LIVIU BORDAȘ
Articol publicat în ediția
5/2020
În ultimele trei decenii, manualele și tratatele practice de yoga apărute pe piața românească a cărții se pot număra cu zecile. Cu totul altfel au stat lucrurile înainte de 1990. Acest gen de literatură începe să fie publicat relativ târziu, în comparație cu alte țări, și însumează doar unsprezece titluri. Prima carte a apărut spre … Continuă să citești De la Salutul Soarelui la Hatha Yoga și înapoi. Manuale yoghine în limba română
lumea teatrului
ALEXA VISARION
Articol publicat în ediția
5/2020
Am trăit, trăiesc și voi trăi și din amintiri… Undeva, pe Valea Șomuzului, între Dolhasca și Fălticeni, în satul Arghira, am fost obligat să stau împreună cu familia mea mai multă vreme, în domiciliu forțat. Acolo, ascultam la difuzor spectacole de teatru radiofonic. Și așa am făcut cunoștință, încă din clasa a II-a, cu Alexandru … Continuă să citești Profețiile amintirii
rememorări
Gabriela Adameșteanu
Articol publicat în ediția
5/2020
Ordine și dezordine În copilărie, în adolescență, mi-am exasperat mama care veșnic mă găsea cu treburile vraiște și cartea în mână. Profesoară de menaj la școlile care au existat până la reforma învățământului din ‘49 și gospodină perfectă, a acceptat cu greu că eram, literalmente, bolnavă de literatură. Dimineața, când tata se afla la școală … Continuă să citești FUGA DE LITERATURĂ
in memoriam
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
5/2020
Am mai povestit de câteva ori această întâmplare care îmi marchează viața. În a doua jumătate a anilor 1990, Vladimir Tismăneanu, Ioan Buduca, Mircea Mihăieș, Adam Michnik și cu mine mergeam într-o scurtă plimbare pe bulevardul Dacia, venind de la hotelul Minerva, unde fuseserăm invitați la micul dejun de celebrul disident polonez, care venise în … Continuă să citești CE S-A ÎNTÂMPLAT CU PAUL GOMA?
reconsiderări
ADRIAN MUREȘAN
Articol publicat în ediția
5/2020
Asemenea oricărui mistic autentic, scria cândva Anca Manolescu cu privire la gândirea metafizic-religioasă a Simonei Weil1, aceasta din urmă se teme cel mai tare de misterul fals. Este o observație întru totul fertilă, care poate fi extinsă și ridicată chiar la rangul de metodă, în cazul lui N. Steinhardt. În sensul în care seria sinonimică … Continuă să citești În siajul antiutopiei. Privind înapoi deconstrucțiile tânărului N. Steinhardt
istorie
LIVIU CAPȘA
Articol publicat în ediția
5/2020
La Muzeul Civilizației Gumelnița din orașul Oltenița, alături de atâtea exponate de o inestimabilă valoare, provenite din celebra cultură neo-eneolitică din sud-estul Europei, de la care muzeul și-a luat denumirea, se află o mică sculptură care, la o privire fugară, nu-ți reține cu nimic atenția. Dimensiunile sale liliputane o fac să se piardă printre celelalte … Continuă să citești ÎNTRU(CHI)PAREA IUBIRII LA GUMELNIȚA
psiho
IOANA SCORUȘ
Articol publicat în ediția
5/2020
Da, știm, lumea s-a schimbat, prăpastia dintre generații este din ce în ce mai adâncă, copiii tehnologiei sunt altfel decât copiii care am fost noi, de vină este sistemul, în general și sistemul de învățământ, în particular (altfel spus, noi toți, cei care le-am făcut posibile) și da, una peste alta, alegerile proaste duc la … Continuă să citești MODELUL SITEI CU GĂURI MARI ȘI LEBĂDA ALBĂ
avanpremieră editorială
MIHAELA GRĂDINARIU
Articol publicat în ediția
5/2020
Mihaela Grădinariu este profesoară de română în Râșca Sucevei. A absolvit, la Iași, Teologie pastorală și Română-Rusă (profesor preferat: Emil Iordache). Doctor în Litere al Universității „Al. I. Cuza”. Autoare, deocamdată, a cinci volume de versuri publicate din 2012 până în prezent la Editura Timpul. I le-am citit, la cererea mea, pe toate. Critic literar … Continuă să citești Poeme
remember
MIRCEA POPA
Articol publicat în ediția
5/2020
Poet de puternice reverberații lirice, obsedat de „ochiul interior” al lucrurilor văzute și nevăzute, aspirând spre o integrare în ritmul existențial al unei cosmicități protectoare, Gheorghe Pituț, de la a cărui naștere se împlinesc 80 de ani (1 aprilie 1940), a fost un scriitor complex, plecat dintre noi la numai 51 de ani, în plin … Continuă să citești Proza ludică și funambulescă a lui Gheorghe Pituț
teatru
FLORIN LOGREȘTEANU
Articol publicat în ediția
5/2020
(fantezie dramatică în patru părți inegale, cu inserții din poezia lui Dimitrie Anghel) PERSONAJE: DOBRESCU și TĂNĂSESCU – foști profesori suplinitori de literatura română, în prezent văcari într-un sat oarecare PATRU BOI – în proprietatea celor doi ex-profesori I (Pârloagă. Petece de pământ cu iarbă. Foarte mulți maci. Într-o parte, doi văcari în costume de … Continuă să citești VISĂTORII
cititor în stele
EMIL LUNGEANU
Articol publicat în ediția
5/2020
Un baraj de artilerie al trupelor franceze din Al Doilea Război Mondial, ce urma să facă una cu pământul orășelul cu nume ciudat Weil („Deoarece”) din Württemberg, supranumit „Poarta către Pădurea Neagră”, a fost anulat în ultimul moment, atunci când s-a aflat că acolo se născuse Kepler, în 1571. În piața muzeului orășenesc, un splendid … Continuă să citești LEGISLATORUL CERULUI
comentarii critice
MARIAN VICTOR BUCIU
Articol publicat în ediția
5/2020
Viața apare și în Homeric-ul Doinei Ruști, mai cu seamă așa cum o vede fiecare, atunci când își aduce aminte de ceea ce se poate numi viață. Într-o ficțiune, viața e cum hotărăște naratorul că o are, o știe că ar fi, personajul. Ori cum o vede naratorul la personaje prin unele circumstanțe. Începând de … Continuă să citești OCURENȚELE VIEȚII „HOMERICE”
cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU
Articol publicat în ediția
5/2020
De la primul ei roman, Negrissimo, o metanarațiune care readucea în discuție tema „negrilor literari”, toate ficțiunile Lilianei Corobca sunt modelări de situații. O modelare – ca strategie narativă – este și romanul recent, cu un titlu inocent, dar care ascunde o dramă: Buburuza. Tema este una în vogă, „ONG-istă”, din contextul mai larg al … Continuă să citești LILIANA COROBCA: POEME DESPRE ZBOR
cronica literară
Vitalie Ciobanu
Articol publicat în ediția
5/2020
Carmen Firan este unul dintre cei mai harnici și prolifici scriitori români din străinătate și o prezență constantă în țară, la târguri de carte și festivaluri literare. A publicat circa 30 de volume de poezie, proză, eseuri și dialoguri – cărți traduse în multe limbi. Este autoare de piese de teatru și scenarii de film. … Continuă să citești Când îți iubești personajele, dincolo de disperarea lor
cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU
Articol publicat în ediția
5/2020
André Gide scria undeva că un spirit își poate afirma complexitatea în domeniul unor relații complexe cu femeile. O confirmare ne-o oferă Sorin Lavric, într-un amplu eseu consacrat subiectului feminin. Startul scrierii l-a reprezentat ambiția autorului de-a răspunde provocării unui prieten mai vîrstnic care i-a mărturisit că se îndoiește de putința d-sale de-a produce „o … Continuă să citești Între nimfe
cronica literară
Irina Petraș
Articol publicat în ediția
5/2020
Anul trecut Ștefan J. Fay ar fi împlinit 100 de ani. S-a stins la 90, la Nisa, lăsând în urmă o operă remarcabilă și povestea unei vieți, din multe unghiuri de vedere, exemplară. Doina Rad îi dedică o monografie consistentă, organizând atât informațiile deja cunoscute din cărțile și mărturiile scriitorului, cât și, ca noutate absolută, … Continuă să citești Ștefan J. Fay: „Nu mor decât cei pe care îi uităm”
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
5/2020
Cu mai bine de un an în urmă, am scris în paginile revistei Viața Românească un comentariu despre cartea lui Mihai Vornicu, Statui de hârtie. Studii și impresii asupra literaturii române, salutând apetitul criticului pentru redescoperirea unor diamante din istoria literaturii noastre, ascunse în paginile uitate ale unor texte tot mai rar vizitate, aparținând pionierilor … Continuă să citești TRADUCȚIILE NU FAC O LITERATURĂ?
recitiri
GEO VASILE
Articol publicat în ediția
5/2020
În iconomia cărților lui Adrian Popescu (n. 1947, Cluj-Napoca, multipremiant al Uniunii Scriitorilor, al Academiei Române, al unor saloane, reviste și festivaluri de poezie, redactor-șef al revistei „Steaua” din 1990, membru al PEN-Clubului Român) volumul Drumul strâmt (Editura Dacia, 2001, 86 p., Colecția „Poeții Clujului”) are valoarea unui glissando biografic și semnal de încetinire a … Continuă să citești ADRIAN POPESCU, „CARTEA REGINEI”
cronica traducerilor
RODICA GRIGORE
Articol publicat în ediția
5/2020
Născut la Veneţia, în anul 1725, Giacomo Casanova, trăind suficient de multă vreme în orașul atât de celebru pentru marele său Carnaval, nu are nevoie să afle de la alţii că lumea e un teatru, iar oamenii – purtători de măşti ce încearcă să-şi joace cât mai bine rolurile, propria lui existenţă dându-i această lecţie … Continuă să citești FASCINAȚIA SEDUCȚIEI
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
5/2020
Sigur că, aliniindu-se trendului, cronicart-ul putea pune titlul acestei cronici „Arta în vremea pandemiei” sau a „…Coronei” (că sună mai poetic!), dar el a renunțat din primul moment, pentru că acest clișeu – „Cutare sau ceva în vremea carantinei” (pentru a evita adjectivul derivat dintr-un participiu strident și indigest, de care cred că v-ați săturat, … Continuă să citești VIRTUȚILE VIRTUALULUI
cronica filmului
Ioan-Pavel Azap
Articol publicat în ediția
5/2020
Nicolae Mărgineanu este singurul regizor de film român care nu s-a arătat a fi descumpănit după 1990, demonstrând că nu este protagonist al conjuncturii1. Dacă opera regizorilor care au făcut film și înainte de ‘89 se împarte în înainte și după această „bornă”, de regulă în detrimentul filmelor din cea de a doua parte a … Continuă să citești Cardinalul
miscellanea
IOANA GEACĂR
Articol publicat în ediția
5/2020
După trei ani de la debut (Azi cînt jazz, Editura Casa de Pariuri Literare, 2016), Mihaela Stanciu revine cu un al doilea volum de poezii pline de prospețimea trăirii, tactile, de înțeles cu buricele degetelor sau dintre lumi, dintre fizic și virtual, trecut și prezent, somnolență și realitate, instantanee cele mai multe. Grafismul atrage atenția … Continuă să citești De la jazz la muzica clasică
miscellanea
MIRCEA PETEAN
Articol publicat în ediția
5/2020
Știam din poveștile lui de la River și Urania, mai apoi, cafenelele clujene unde îmi instalasem „biroul”, că prietenul meu, secuiul Andrei Gazsi lucrase în temnița Aiudului devenind chiar „controlor tehnic de calitate” în atelierul sinistrei pușcării, așa cum mărturisește în preambulul celei de-a treia cărți de poezii (Câte o carte poștală pe lună, Școala … Continuă să citești Scrisori mamei
miscellanea
Eugenia ŢARĂLUNGĂ
Articol publicat în ediția
5/2020
Privind lumea prin cuvinte, de Sergiu-Ioan Huzum, Editura UCIN, Bucureşti, 2018, 267 p. Sub semnul lui 2: două ţări în care a trăit Sergiu Huzum (România şi Franţa), două soţii (ultima fiind Mioara Cremene, cu care s-a stabilit la Paris în 1969 şi cu scenariul căreia a făcut filmul Metropoème, premiat la Quinzaine des Réalisateurs, … Continuă să citești breviar editorial
