ROMÂNIA LITERARĂ 52 Din 9 decembrie 2016. Gabriel Chifu, „Bilanţ”: Dacă avem răbdare şi numărăm, vom găsi publicate în paginile revistei România literară, de-a lungul acestui an 2016… nu mai puţin de cinci sute de cronici, comentarii critice şi recenzii la cărţi… Prin demersul lor, se realizează cea mai importantă edificare: acea aşezare a apelor … Continuă să citești revista revistelor
Rar ne este dat să citim articole mai îndreptăţite, în spiritul şi litera lor, decât acest ochi magic preluat aici integral din pagina României literare, nr. 46. Singurul reproş, pe care nu i-l fac, este că trebuia imprimat pe prima, nu pe ultima pagină, ca prin evidenţa lui inclusiv tipografică să fie preluat de toate … Continuă să citești Rar ne este dat să citim articole
O sută de ani! Un secol! O eternitate din perspectiva modernității unei țări ca România. În anul în care s-a născut Mihai Șora, Regele Carol I murise de doi ani, pe tron era regele Ferdinand, Caragiale murise de patru ani, trăiau încă Slavici, Vlahuță, Delavrancea sau Coșbuc. Între 7 noiembrie 1916 (data nașterii lui Mihai … Continuă să citești O sută de ani de înțelepciune
| fragmente despre cuvinte și înțelesuri | | Selecție de Luiza Palanciuc-Șora | „…cuvinte grele de așteptări, apeluri lansate în direcția nedeslușitului «poate fi», ca să prindă cheag în limpedele «este». Nu sunt cuvinte gata-făcute pe măsura unui «este» care «a și fost», ci cuvinte pregătite să întâmpine – oricât de neașteptat – orice «este» … Continuă să citești Rostul cuvintelor
Portretul complet al lui Sadoveanu pare mai greu de realizat decît al altor scriitori. În primul rînd din cauza întinderii extraordinare a unei opere începute în 1904, încheiate practic în 1952 şi cuprinzînd în singura sa ediţie aproape completă 22 de volume. În al doilea rînd din cauza şocantelor decalaje valorice: capodoperele stau alături de … Continuă să citești MIHAIL SADOVEANU (1880-1961)
Cea de-a treia ediţie a Festivalului Naţional de Literatură (iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR) a avut loc în 2-4 octombrie 2016. Şi programul acestei ediţii a cuprins: ronduri de gală ale scriitorilor, lecturi publice, simpozioane şi un desant scriitoricesc în şcoli, facultăţi, biblioteci, lansări de carte, expoziţii … Continuă să citești FestLit Cluj, ediţia a treia
Autorităţile culturale din județul Gorj, Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu-Jiu, împreună cu Institutul Cultural Român, au organizat, în perioada 25-28 octombrie, o serie de manifestări deosebit de interesante, ce au purtat ca generic numele marelui artist gorjan. Alături, firește, de esenţa operei sale (de aceea, trebuie … Continuă să citești PREMIUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI” ŞI ALTE ÎNTÂMPLĂRI GORJENE
(I) „Les hommes n’ont jamais su le nom des temps qu’ils vivent et nous ne faisons pas exception à cette règle universelle. Se baptiser „postmoderne” est une manière somme toute ingénue d’affirmer que l’on est très moderne. Or, ce qui est remis en cause, c’est la conception linéaire du temps et son identification avec la … Continuă să citești DESPRE „SFÂRȘITUL POEZIEI”, AL „AVANGARDEI” ETC. (CÂTEVA REPERE)
King James Only În 1611 apărea la Londra singura traducere autorizată de Regele Iacob I a Bibliei. Ediţia din 1611 făcea concesii nu doar protestantismului (de exemplu, excludea cărţile deuterocanonice), dar şi catolicismului, acceptând dogma Imaculatei Concepţii refuzată de protestanţi, care sub zelul soli Deo gloria vedeau în adorarea Fecioarei Maria cultul păgân al Cybelei … Continuă să citești Naufragiile lui Shakespeare
Aproape nu există comentariu critic în care să nu se facă referire la caracterul ludic al creației literare în cauză. Te întrebi: oare chiar atât de jucăuși sunt poeții generației actuale? (În latină, ludus = joc.) Sau este doar o modă a terminologiei criticii literare de azi? Desigur că este și o modă pentru că, … Continuă să citești Jocul poetic (literar)
Vreo douăzeci de volume numără până acum poezia Ioanei Diaconescu (n. 1947), al cărei univers imaginar s-a cristalizat destul de lent, anunţat, la timpuriul debut din 1967, cu placheta Furăm trandafiri, mai degrabă de un „program” ingenuu-vitalist decât de configuraţii simbolice agregate consistent. Poeta de nici douăzeci de ani afişa o vitalitate cumva „eroică”, imaginându-se … Continuă să citești POEZIA IOANEI DIACONESCU
La 74 de ani, scriitorul, eseistul și teoreticianul isihasmului „ca optimizare umană” (tehnici de îmbogățire duhovnicească; anume: salvarea va consta în îmbunătăţirea individuală; că în rugăciunea inimii, te întâlneşti cu tine cel necunoscut ţie… te deschizi spre memoria altor vârste) Vasile Andru a hotărât să se retragă pentru totdeauna în lumea lui, cu salutul solidar … Continuă să citești La despărțirea de colegul nostru Vasile Andru
poezia în tramvaiul 26 am văzut-o cum transpiră abundent în tramvaiul 26 strivită între sacoşe cu murături Always Coca – Cola cheeseburger cu mult ketchup ziare dostoievski pizza cu ceapă şi măsline cizme varză de bruxelles parfum L’Orčal Paris a coborât în piaţa matache cu ciorapii deşiraţi – uzi deja cu urme de spermă motorină … Continuă să citești poeme
1. La periferia oraşului timpul este mai lent, oamenii mai tăcuţi şi orice nouă zi te tulbură ca un fir de iarbă răsărit în pragul uşii. Călătorul care îşi încredinţează paşii dimineţilor poate descoperi din pură întîmplare strada cea lungă cu depozite şi hangare părăsite, cu case goale, ziduri nedorite de nimeni, cu arbori strâmbi … Continuă să citești PE STRADA PLOII
Teoria probabilităților Ne priveam adesea în ochi, Încurcați de paradoxurile probabiliste: Probabilitatea de a avea un job, de a câștiga la loto, Probabilitatea ca ghețarii să se topească mai repede Și patul nostru, plutind într-o mare de dosare dimineața Se făcea că ne trezim Chiar înainte de a lua ultima semnătură pe contract Întindeam mâna … Continuă să citești poeme
La Bucureşti, cerul e câteodată mai albastru şi mai gol, decât o sacoşă lâncedă şi umflată de vânt, iar soarele se face stâlp de foc, la amiază, când omul iluminat de pretutindeni deodată, se prăbuşeşte în propria-i umbră, ca un sinucigaş de pe buza întunecată-a abisului. Pe urmă, vine nourul de praf otoman, al Vlăsiei, … Continuă să citești MAMONA ŞI FIUL
De pe acoperişuri În prelungirea planetei ar mai fi o stea, dacă aş cânta pe acoperişuri şi dacă după fiecare frază spusă prea repede aş izbucni într-un papagal multicolor. Poveste de pe strada mea Această iubire mă trece dincolo de Sahara pe spatele unui crocodil secret şi blând, mă duce în ţara visată de fetiţa … Continuă să citești poeme
Prietenul meu, Mauriciu Botgros, a fost iniţial director de protocol la primărie. Nici că se putea găsi persoană mai indicată pentru această funcţie. Umblă întotdeauna îmbrăcat sobru, în ţinută de culoare închisă, pălărie, mănuşi, ghetre, cămaşă neapărat albă, cravată invariabil uni. În era blugilor, a ginşilor, a fustelor mini pare căzut de pe o altă … Continuă să citești CEREMONII ÎN ALB-NEGRU ȘI SEMITONURI
Într-o bună dimineaţă, când bătrâna Florica se trezi în patul ei, după o noapte de vise zbuciumate, se pomeni că aude, în urechea dreaptă, un tors dulce de pisică. Se ridică greoi şi cercetă toată casa, căci, deşi nu avea vreun animal, uşa care dădea spre curtea interioară avea o spărtură prin care, pe vremea … Continuă să citești POVESTE CU PISICI
Orice s-ar putea spune, la prima vedere, despre inclasabilul, divergentul şi atât de controversatul în epocă Camil Petrescu, numai că a fost un conformist şi un spirit mediocru, un notoriu ahtiat după faimă şi succesul rapid, gata în orice moment să falsifice nota fundamentală a propriei înzestrări literare şi să-şi trădeze ideile şi crezul literar, … Continuă să citești CAMIL PETRESCU ŞI EŞECUL SCONTAT AL PIESEI „CARAGIALE ÎN VREMEA LUI”
Poetica autoscopică „Cioran a practicat poetica exagerării bine controlate, eu pe a sincerităţii oarecum stilizate.” Cartea Urmare şi sfârşit (ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2016) a lui Livius Ciocârlie se crede, mai mult chiar decât se vrea, o închidere a urmelor lăsate în multe dintre cărţile de dinainte. Sinteză. Bilanţ. Concluzie. Cartea ca încheiere a cărţilor. … Continuă să citești SCRISUL ŞI CITITUL: PRIN LIVIUS CIOCÂRLIE (I)
Cronica logofătului Miron Costin, oprită la domnia lui Dabija-vodă (1661), aducea analele Moldovei în preajma evenimentelor contemporane, încît – voit sau nu – mai departe istoricul se schimbă pe nesimţite în martor, şi letopiseţul în memorii. Studiul izvoarelor, erudiţia sînt deci nu neapărat necesare şi poate chiar neadecvate, căci continuatorul trebuia mai întîi să fie … Continuă să citești «O SAMĂ DE CUVINTE» DESPRE ION NECULCE, HATMAN ŞI CRONICAR
Numele poetei Yvonne Rossignon a revenit în atenția criticii literare românești după o îndelungă și nedreaptă tăcere pe care cercetările stăruitoare ale Mariei Vaida au reușit să o limpezească. Rezultatul căutărilor și al travaliului exegetic s-a materializat într-un frumos și consistent volum, ivit ca un punct-cheie în destinul receptării acestei poete. Este vorba de Yvonne … Continuă să citești Yvonne Rossignon la ceasul restituirilor literare
Un volum scos la o editură mică, în condiții improprii și fără necesarele contexualizări de istorie literară și socio-culturală, este Doi oameni răi de Nicolae Țic. Îngrijit de Anastasia Țic (de fapt, nu e vorba de o ediție îngrijită, în adevăratul înțeles al termenului, ci de o editare neprofesionistă și cu destule erori de redactare), … Continuă să citești „PROZĂ” DIN ANII ‘50