RADU COSAŞU (Oscar Rohrlich): Viaţa ficţiunii după o revoluţie, Editura Polirom, 2016 Benjamin Button este personajul fabulos, care – aduc pios aminte cititorilor câtorva dintre minunăţiile triste ale lui F. Scott Fitzgerald – s-a născut bătrân. În nefericita familie a lui Roger Button din Baltimore, unde, odată cu vârsta, în loc să crească, se miceşte, … Continuă să citești Premiul „Mihail Sadoveanu”
Liviu Ioan Stoiciu Nous, Editura Limes, 2016 Este greu, dacă nu cumva imposibil, ca un biet poet să laude fără să clipească un alt biet poet, pentru a face să strălucească mai intens celălalt, laureatul. Este greu, zic, altfel decât dintr-o smerenie cinstit cucerită, acum nobleţe de serviciu. Şi dacă nu urci, ca elevator, cu … Continuă să citești Premiul „G. Topîrceanu”
RODICA GRIGORE Realismul magic în proza latino-americană a secolului XX, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2015; Călătorii în bibliotecă, eseuri, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2016 Premiul „G. Ibrăileanu” pentru Critică literară şi eseu al revistei Viaţa Românească răsplăteşte, în 2016, o activitate laborioasă şi dedicată, pe care Rodica Grigore o desfăşoară deopotrivă în sferă academică şi … Continuă să citești Premiul „Garabet Ibrăileanu”
Din peregrinările de-a lungul şi de-a latul unei bune părţi a spaţiului etnic, în compania trupelor de actori unde se angaja ca sufleor fugind de acasă, adolescentul Mihai Eminovici – care avea să devină Eminescu – s-a ales cu o adîncă asimilare a graiurilor româneşti şi cu cunoaşterea de aproape a repertoriului dramatic naţional şi … Continuă să citești EMINESCU ŞI POEMUL DRAMATIC „MUREŞANU”
Aproape incredibil, prin raportare la spiritul cărţilor sale (Frances Taliafero: Are o superbă forţă a limbajului, scrierile sale sunt de o splendidă originalitate, e un autor de intuiţie pătrunzătoare, Francis X. Clines: Codrescu e genul de scriitor care se simte obligat să satirizeze realitatea, să colaboreze cu aceasta şi nu doar să catalogheze impresii, Stephen … Continuă să citești ANDREI CODRESCU – 70
A plecat dintre noi, fără să ne prevină, un om. Romulus Rusan era un scriitor care-şi găsise drumul în proză încă în anii 60 ai secolului trecut, de la prima sa carte, Râul ascuns. Cartea sa Expres 65 a fost rezultatul unor îndelungate cercetări a drumului de fier românesc, iar atunci când ea a fost … Continuă să citești In memoriam Romulus Rusan
Dacă am putea face vreodată efortul de a ne detaşa de societatea în care trăim până într-acolo, încât s-o putem privi din afara ei, poate că ne-am găsi în mijlocul unor paradoxuri ce ar arunca asupra lumii noastre o lumină difuză, unde lucrurile devin de neînţeles. Aşa, în interiorul ei fiind, parte noi înşine a … Continuă să citești Oamenii-insulă în căutarea timpului liber pierdut
Marin Marian Bălaşa: Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România (ASER), reunind folclorişti, etnografi, muzeografi şi alte categorii de intelectuali de varii competenţe, apetenţe şi vârste etnologice, se întâlneşte într-un simpozion anual. Între 18 şi 20 noiembrie 2016, „Conferinţa ASER” a fost găzduită de către Universitatea din Craiova. Pentru acest prilej am organizat o masă rotundă … Continuă să citești ANDREI OIŞTEANU, „SEXUALITATE ŞI SOCIETATE, ISTORIE, RELIGIE ŞI LITERATURĂ”
L’Autre est ce qui me permet de ne pas me répéter à l’infini. (Jean BAUDRILLARD, La Transparence du Mal) Oricât de incredibil ar părea, acesta nu-i un roman despre Chera Ghelase. Din câte ştiu, acesta a murit acum doi-trei ani. Chiar patru, dacă stau să mă gândesc bine. Nu e un roman nici despre mine, … Continuă să citești CHERA GHELASE
O cădere care nu se mai sfârşeşte; Probabil că aceasta-i întrebarea pe care şi-o pune picătura de ploaie. Am învăţat o frunză să vorbească, iar, mai apoi, cum în toamnă să cadă din copac. Ruginită, la atingerea pământului, sunetul ei de aramă. Sângele umblă în mine ca un bătrân adus, sprijinit de baston. L-aş întreba … Continuă să citești FULGURAŢII
În prefaţa la antologia 111 cele mai frumoase poezii (2014), din care Mircea Braga, realizatorul celei de faţă, O sută şi una de poezii, a selectat fragmente consistente în capitolul de referinţe critice (unde apar câţiva dintre cei mai avizaţi şi subtili interpreţi ai poeziei lui Doinaş, de la Nicolae Balotă şi Gheorghe Grigurcu la … Continuă să citești POEZIE FĂRĂ LIRISM
A scrie azi despre Caragiale nu e tocmai lesnicios. Deoarece i-au fost stabilite semnalmentele definitorii, trăsăturile insubstituibile ale figurii literare, o perspectivă radical novatoare ar părea puţin probabilă. Riscurile unei noi interpretări oscilează între supunerea resignată la cutumă şi aventura unei abordări extravagante a subiectului, forţînd natura acestuia. Dar am putea accepta oare epuizarea înţelegerii … Continuă să citești CARAGIALE DUPĂ CARAGIALE
Dialogul pe care-l poartă Vintilă Horia cu Fellini în Călătorie la centrele Pământului, Editura Art, 2015, este de o perfectă empatie, ca orice întâlnire necesară, bazată pe afinităţi elective majore. Amintim, pentru cititorii care nu au întreprins Călătoria împreună cu Vintilă Horia, că romancierul de factură reflexivă, cum ştim, în genul lui Jünger (cu care … Continuă să citești Strada facendo cu Fellini
Clujul din cuvinte se numea antologia alcătuită de mine cu texte despre Cluj ale unor scriitori de ieri şi de azi. Titlul se potriveşte şi pentru cea de-a treia carte despre Bucureştiul din cărţi a Andreei Răsuceanu – vezi precedentele Cele două Mântulese şi Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară. Studii de geografie … Continuă să citești Bucureştiul din cuvinte
Convinsă că povestirile ne ajută să ajungem, simbolic, atât în trecut, cât şi în viitor, reconfigurând vremurile de mult apuse şi dând un sens mai bine definit celor ce vor veni, după cum ea însăşi nota într-unul din eseurile sale, scriitoarea americană Siri Hustvedt îşi construieşte romanul Tristeţile unui american (The Sorrows of an American, … Continuă să citești (Re)construind realitatea (ficțiunii)
Trec săptămânal prin faţa vitrinei unei librării. De fiecare dată, mă opresc să văd ce mai e nou. Şi sunt foarte contrariată, nu de faptul că librăresele nu schimbă cărţile, cu lunile uneori, deşi recunosc că mă deranjează, ci de ocuparea rafturilor cu tot felul de volume, cel puţin bizare: spiritualitate, gândire pozitivă, terapii alternative, … Continuă să citești Cei plecaţi în căutarea sinelui…
Printre marile mistere ale lumii – şi, pe deasupra, şi complicate – se află şi ceea ce numim Legea compensaţiei universale, una dintre uzanţele prin care sistemul real îşi asigură un autoreglaj fin, îndepărtând astfel apariţia pericolului cel mai ameninţător al speciei şi societăţii umane. Alunecarea în extremă. Organismul legic universal are mijloacele sale ascunse, … Continuă să citești TRIPTIC DE SACRU
Anul cinematografic care a trecut a adus, ca de obicei, destule premii onorante pentru cineaştii români şi pentru filmul românesc, dar situaţia precară a cinematografelor, numărul, încă jenant, de spectatori la filmele din producţia naţională, fie cu finanţare de la Centrul Naţional al Cinematografiei, fie nu, obstinaţia celui mai recent ministru al Culturii de a … Continuă să citești UN AN FAST ŞI NU PREA, 2016
Regele Lear este una dintre piesele cele mai jucate ale lui Shakespeare, dintre tragediile sale vreau să spun. În Bucureşti, am văzut acum câţiva ani un excepţional spectacol al lui Andrei Şerban cu această piesă, jucat numai de femei. Doamna Lear a fost Mariana Mihuţ, care a făcut o creaţie greu de uitat, oricâte alte … Continuă să citești Regele homeless
Fundaţia Popular-Europeană de Strategii Sociale, Economice şi Culturale din Timişoara a organizat, la finele anului trecut, în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş, un simpozion-dezbatere pe o temă foarte interesantă. Şi anume, cât de utilă este înfiinţarea în România a unei noi profesiuni (fireşte, de negăsit încă în Nomenclatorul de meserii), numită „mediator cultural”. Proiectul, adresat … Continuă să citești O nouă profesiune: mediator cultural
De Sfântul Nicolae, adică pe 6 decembrie, anul trecut, la Galeria ROMANĂ, a avut loc vernisajul expoziţiei Cu gândul la Paul…, un eveniment dedicat maestrului Paul Gherasim. Rar se întâlneşte în lumea culturală un caz de adoraţie atât de intensă pentru un artist care a făcut nu doar şcoală (fiindcă ce este oare Gupul PROLOG, … Continuă să citești Mereu cu gândul la Paul…
Zece povestiri antume, de Vasile Andru, Editura Paralela 45, 2016, 140 p. O operă prodigioasă, care rezervă surprize, nu numai acum, ci şi peste timp, de vreme ce unda N400 se iveşte adesea când citeşti paginile lui Vasile Andru. Acesta este primul volum de proză apărut după 21 octombrie 2016, ziua când Vasile Andru a … Continuă să citești Breviar
ROMÂNIA LITERARĂ 52 Din 9 decembrie 2016. Gabriel Chifu, „Bilanţ”: Dacă avem răbdare şi numărăm, vom găsi publicate în paginile revistei România literară, de-a lungul acestui an 2016… nu mai puţin de cinci sute de cronici, comentarii critice şi recenzii la cărţi… Prin demersul lor, se realizează cea mai importantă edificare: acea aşezare a apelor … Continuă să citești revista revistelor
Rar ne este dat să citim articole mai îndreptăţite, în spiritul şi litera lor, decât acest ochi magic preluat aici integral din pagina României literare, nr. 46. Singurul reproş, pe care nu i-l fac, este că trebuia imprimat pe prima, nu pe ultima pagină, ca prin evidenţa lui inclusiv tipografică să fie preluat de toate … Continuă să citești Rar ne este dat să citim articole