La împlinirea a optzeci de ani de la stingerea din viață a lui Pavel Dan și la o sută zece ani de la nașterea prozatorului Câmpiei Transilvane, Aurel Podaru publică o ediție jubiliară: Ursita. Autorul ediției este un admirator al lui Pavel Dan, scriitorul care a dat nuvelisticii românești câteva capodopere. Când Cornel Regman a … Continuă să citești PAVEL DAN ÎNTR-O EDIȚIE JUBILIARĂ*
Aproape Seară, aproape seară; O umbră de lumină îmi desenează picioarele, timide, fiind ele ca două corăbioare neîndrăznind să se arunce în marea de întuneric, în întunericul ce mă pândește; mă pândește, dar scap și de această dată, făcând o piruetă de abil dansator. Despre o zi E-adevărat cerul s-a oglindit în apă și, deodată, … Continuă să citești poeme
Am o veche simpatie pentru Doamna Tia Şerbănescu. Bref. Iată de ce, întâmplându-mă la Târgul Gaudeamus la lansarea unei cărţi a Dumneaei, m’am aşezat la coada lungă, aşteptând cu pacienţă să prind un autograf. Am citit-o la sfârşitul anului şi, prins de febra lecturii, cât pe ce să pierd Anul Nou. Trântind uşa. Titlul cărţii. … Continuă să citești Critica restaurării Castelului Iulia Hasdeu într-o carte de Tia Şerbănescu
George Banu este, poate, cel mai elegant dintre eseiștii noștri de azi. Fără nimic prețios în stil, doar aparent simplu, plutind cu grație (nu este acesta prima calitate enunțată la noi a unui eseu?) peste dificultățile oricărei teme, doar părând că te-a convocat la o șuetă, el te provoacă în fiecare carte să privești în … Continuă să citești GEOGRAFIA MELANCOLIEI
O neașteptată cercetare ne-o oferă Aurel Sasu, cu o banderolă funebră. Obiectul său: sfîrșitul vieții scriitorilor noștri. E cu putință ca imboldul lucrării să fi fost dat de existența unei similare cărți franțuzești, semnată de Isabelle Bricard, Dictionnaire de la mort de grands hommes, apărută în 1995, tradusă de Adriana Liciu și Sorina Urdoi, sub … Continuă să citești Despre moartea scriitorilor
În precuvântarea la textele risipite generos în diverse publicații literare și adunate în volumele intitulate Prins în lumea cuvintelor (1 și 2) și Starea de lectură (1 și 2) poetul și eseistul Florin Dochia își declară în mod răspicat și din capul locului credința în solidaritatea, dacă nu chiar identitatea de factură a reflecțiilor sale … Continuă să citești Cioran și Kafka într-o nouă lectură
Cu această întrebare se deschide cartea Sandei Cordoş despre Ion Vinea (Ion Vinea. Un scriitor între lumi şi istorii, ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017, 306 pagini). Am citit atent, dar şi oarecum intrigată argumentele autoarei. Mirarea era şi a mea. Când, în deceniul şapte, îmi pregăteam teza de doctorat … Continuă să citești De ce Ion Vinea?
Scriitorul Radu Ulmeanu este înainte de toate poet, apoi jurnalist şi romancier. Îl cunoaştem şi ca director al editurii Pleiade şi ca director general al revistei Acolada. Din recentul roman autobiografic, Siberii, se pot afla lucruri pe care nu le-ar fi dat pe faţă figura lui mai mult cumpănită, felul cordial de a fi şi, … Continuă să citești Un roman autobiografic
La prima vedere, o carte precum Lumea ca literatură. Alte amintiri, de Ioan Groșan se încadrează cu lejeritate în categoria volumelor de „amintiri cu scriitori” care în ultimii ani ai regimului comunist îi aduseseră unui autor nu foarte charismatic, precum Mircea Micu, o bruscă și poate neașteptată popularitate în rândurile cititorilor. Într-o vreme în care … Continuă să citești QUE RESTE-T-IL DE TOUT CELA?
În anul 2015, Editura Hogarth a demarat fascinantul și îndrăznețul Proiect Shakespeare (dar, în paranteză fie spus, o inițiativă deloc lipsită de riscuri!), constând în re-scrierea și recontextualizarea marilor piese de teatru ale Bardului din Avon. Primele volume publicate, apărute rapid și la noi, grație inspiratei inițiative a Editurii Humanitas Fiction (sub coordonarea Denisei Comănescu), … Continuă să citești FURTUNA RĂZBUNĂRII. SAU DESPRE LUMEA CA TEATRU
Nu mă întrebați, căci nici singură nu pricep, de ce am cumpărat mai întâi, de ce am citit apoi, și de ce vreau să scriu acum despre cartea unui preot care interpretează povestea biblică a Fiului Risipitor pornind de la un tablou de Rembrandt1. Singurul argument care îmi trece prin minte pentru prima etapă a … Continuă să citești O altă întoarcere a Fiului Risipitor
Napoleon Tiron / Ch. Paraschiv Câteodată, forțat de împrejurările atât de insolite ale acestor vremuri greu nu numai de descris, dar și de trăit (și ca o posibilă premoniție a limbajului codat pregătit de viitorul nesigur al libertății!), cronicart-ul se lasă ispitit și îmbiat de nemărginirea câmpurilor semantice, prin asocieri lexicale inedite. Drept urmare, inventează … Continuă să citești INOCENȚA DESTOINICĂ
În urmă cu un an, la 9 februarie 2017, inima marelui cineast Radu Gabrea înceta să bată, lăsând în urmă proiecte neterminate, festivaluri neîncepute, mărturii inedite despre filmul românesc. Radu Gabrea este regizorul care a părăsit țara în momentul în care a conștientizat imposibilitatea de a mai face film în România, unde Nicolae Ceaușescu cenzura … Continuă să citești Un an fără Radu Gabrea
Un nou spectacol la nu mai puțin noul Teatru al Dramaturgilor Români de la Muzeul Național al Literaturii Române. De data aceasta o piesă de Ion Băieșu, un autor cunoscut la vremea sa mai ales pentru proza (sa) umoristică și satirică, pentru piesele (sale) de teatru, dar mai ales pentru romanul (său) Balanța, ecranizat de … Continuă să citești ION BĂIEȘU NU ERA, TOTUȘI, ÎN SALĂ
A devenit un laitmotiv să se deplângă la noi, de multe ori cu lacrimi de crocodil, absența unui muzeu al comunismului. Din ignoranță sau cu rea credință este trecut cu vederea impresionantul bastion pentru neuitarea victimelor comunismului, realizat la Sighet de inimoșii Ana Blandiana și Romulus Rusan. În pofida vicisitudinii vremurilor și uneori a ostilității … Continuă să citești Memorialul Sighet, marcă a patrimoniului european
Sobrul săptămânal francez Le Point și-a șocat cititorii dedicând o copertă și un amplu dosar apariției primului volum al memoriilor sulfurosului politician de extremă dreaptă Jean-Marie Le Pen, Fils de la nation. Cartea este anunțată încă de pe acum ca unul dintre marile evenimente editoriale ale anului 2018 în Franța, chiar dacă suntem abia la … Continuă să citești Brasillach, executat din greșeală?
Literatură mare, literatură mică. Articole și studii literare, de Ana Selejan, editura Muzeul Literaturii Române, 2017, 436 p. Mereu atentă la vocația civică a scriitorului, a ceea ce în zilele noastre se cheamă public intellectual, Ana Selejan nu abandonează tema nici în această lucrare. Găsim aici texte literare din perioada 1991-2016, unele apărute în reviste, … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 10-11 / 2018 Din 2 martie. Arcadie Suceveanu (în dialog cu Gellu Dorian): Am spus-o tranșant și cu alte ocazii, o repet și acum: în critica literară și în mediul scriitoricesc din România există încă, în virtutea unor inerții, unele idei preconcepute despre literatura din Basarabia. De foarte multe ori, despre ea se … Continuă să citești Revista revistelor
Coboară dealurile la şes După pâine şi vodkă La marginea lumii Sălcii carbonizate Şi trenul de noapte… Poetul e iertat, Dumnezeu i-a luat Apocalipsa din sânge Lupta nu se mai dă… S-a împăcat cu Platon În turla bisericii Acum va scrie Memorii închipuite Pe filele nescrise Ale Timpului. Nimeni nu ridică tonul, Totul va fi … Continuă să citești Poetul la ţară
A plecat dintre noi, în urmă cu – deja – mai mult de o lună, un om care n-a fost asemenea celorlalți, nu asemenea celor azi bântuind pe pământul patriei noastre, scumpe sau nu. Neagu Djuvara a fost, așa cum s-a tot spus, ultimul boier, cel puțin din cultura română. Emoția pe care mulțimea și-a … Continuă să citești VEACUL DJUVARA S-A ÎNCHEIAT
În cel de-al 102-lea an al vieții sale, Mihai Șora este mai prezent ca niciodată în spațiul public românesc. Colindă țara în lung și în lat, participă la târguri de carte, festivaluri, conferințe, întâlniri de tot felul, desenează cu copiii și le oferă lecții de viață, este activ pe Facebook, iar postările sale sunt preluate … Continuă să citești MIHAI ȘORA – MESERIA DE OM
Sub forma ei profundă şi creatoare, obsesia devine virtute. În cazul profesorului Dumitru Irimia (1939-2009), obsesia eminesciană a atins excelenţa. Probabil că unul dintre cele mai impresionante oficii este acela al savantului care îşi consacră mare parte din viaţă unui anumit autor; savantul respectiv devine astfel nu doar marele specialist în opera examinată, ci şi … Continuă să citești OBSESIE EMINESCIANĂ
Probabil că, dacă ar trăi astăzi, lui Steinhardt i-ar fi întrucâtva dificil să privească cu detaşare graficele, hărţile şi arborii propuşi de Franco Moretti1, după cum nu ar încuraja nici avatarurile mizerabiliste care au dominat o parte a prozei şi poeziei româneşti de după 1990. S-ar îndoi probabil şi cu privire la calitatea de „roman” … Continuă să citești N. Steinhardt: un discurs în actualitate
Puține dintre conceptele cu care operează lumea modernă au parte de un tratament atât de injust precum acela de cantitate. Cantitatea a ajuns astăzi opozabilă, în discursul comun, calității. De când cu prăbușirea accelerată a importanței științelor umaniste, de când cu înlocuirea literatului, filosofului, poliglotului la cârma treburilor cetății, de către manager, informatician, inginer sau … Continuă să citești Cantitatea, nedreptățirea unui concept