Cele mai multe ediții ale clasicilor noștri, apărute după al Doilea Război Mondial până în 1989 erau cenzurate. Se exercita asupra lor fie o cenzură totală (scriitori interziși, fie scriitori la „fondul secret”), fie o cenzură parțială ( textele erau trunchiate sau, cum se spunea cu un cuvânt textil „croșetate”). Este și cazul lui Alexandru … Continuă să citești Revelația publicistului
O captivantă expoziţie de ceramică, semnată Anca Vintilă Dragu, s-a deschis, exact la mijlocul verii, la Galeria Galateea Contemporary Art. Se numeşte #antropociberneticus. Bizar şi savuros – titlul. Spectaculos şi provocator – conţinutul. Într-o perspectivă subliminală, am asistat la un soi de tentativă de exorcizare a unei dependenţe ambarasante, de care nu vom scăpa decât … Continuă să citești Antropologie hitech
Dacă nu era un truditor într-ale graficii şi, fapt biografic complet irelevant, fiul unei autoare de versuri (trecem peste adâncimile „fiorurilor” ei poetice, atât de specifice vremii… acea vreme care doar pe puţini dintre creatori i-a iertat să nu-i agaţe la cingătoarea ei, ca pe nişte trofee de conştiinţe!), Tudor Banuş ar fi fost, cu … Continuă să citești Ceasornicarul
Știind că nu departe, într-un timp anume, va împlini 70 de ani (ireversabilitatea vremii este implacabilă!), prozatorul Jean Băileșteanu, reprezentant atipic al generației ‚50, din zona Olteniei istorice, a ieșit pe piața de carte, în anul 2017, cu cinci volume de false memorii (I – 516, II – 504 + 493, III – 426 + … Continuă să citești Viața tumultuoasă a unui visător
Când vorbim de un cuplu, e imposibil să nu ne ducem cu gândul la o formațiune alcătuită din două persoane, de cele mai multe ori, un bărbat și o femeie. Fapt care a făcut să pătrundă în langajul (precum și tangajul, din păcate!) al acelei părți a presei aflate cu ochiul permanent lipit de gaura … Continuă să citești Un cuplu de forță admirabilă
întoarcerea perenă, de Mircea Băduț, col. Proză scurtă, EuroPress Group, București, 2018, 182 pagini Mircea Băduț este atent la ceea ce este binar (0-1), bipolar – și aceasta se poate vedea din titlurile volumelor publicate (Ficțiuni primare, debut, este urmat de Ficțiuni Familiare/Familiale). Volumul de față este precedat de Întoarcerea fiului risipitor și include un … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 32 / 2019 Din 19 iulie. Nichita Danilov, eseu: Cândva, criticul literar Laurențiu Ulici spune că doi aștri guvernează pulsul vieții noastre literare. Un astru nocturn și altul diurn. Binomul acesta, în viziunea criticului, era întruchipat de Eminescu și Caragiale. Eminescu reprezentând eul nostru profund cu toate neliniștile sale, iar Caragiale eul social, … Continuă să citești Revista revistelor
În arșița acestei veri, departe de țară, la München, orașul care l-a adoptat în urmă cu mai bine de 40 de ani, s-a stins unul dintre cei mai interesanți, dar ghinioniști scriitori români, Pavel Chihaia. Marele său roman Blocada, despre care un critic a scris la un moment dat că este „o carte cât o … Continuă să citești Ne-a părăsit Pavel Chihaia
Oile înseamnă viaţă, ne tot învăţa el, şi ne chema să le admirăm urmele ascuţite prin zăpadă. El a învăţat pentru a deveni inginer, dar tânjea să se facă înger – un înger modest şi nevăzut precum firul de lână care pluteşte între soare şi gene… într-o zi neguroasă aflase cum e să cobori bolnav … Continuă să citești Îngerul oilor
Istoria se rescrie, nu e o noutate. Și nu doar din 1984-ul lui George Orwell. Poate că acolo e modelul, paradigma cum s-ar spune pretențios astăzi. Și-a rescris-o de zor Partidul Comunist Român. 23 august a fost, pe rând, ziua insurecției armate anti nu știu cum și anti nu știu ce, după ce fusese ziua … Continuă să citești Rescrieți, băieți, numai rescrieți!
Anul acesta, la 19 iunie, s-au împlinit 120 de ani de la nașterea lui G. Călinescu. O cifră, amețitoare în urmă cu câțiva ani, dar care, astăzi, când tocmai am trecut de celebrarea centenarului nașterii lui Al. Paleologu și o așteptăm pe cea a nașterii lui Cornel Regman (oameni din stricta noastră contemporaneitate, pe care … Continuă să citești CE NE RĂMÂNE ASTĂZI DE LA G. CĂLINESCU?
Într-un articol publicat în Jurnalul Național, din 2007, Gheorghe Grigurcu reținea la Ion Vartic, „acest cărturar temeinic” și „strălucit eseist” (cu o scriitură marcată de un „subiacent lirism melancolic”), puternica atracție către teatru. Criticul subliniază o trăsătură esențială a demersului propus de Ion Vartic în volumul său de debut (Spectacol interior, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1977): … Continuă să citești SPECTACOLUL INTERIOR ȘI DE GALĂ AL ESEISTULUI
Dialog realizat de Cristian PĂTRĂŞCONIU Cel mai recent volum al scriitorului, eseistului și diplomatului Teodor Baconschi se intitulează Averea bunei educații (editura Univers, 2019). „Cartea aceasta se adresează celor binecuvântați cu copii, arătându-le pistele clasice ale unei bune educații. Veți găsi în ea suficiente argumente și sfaturi practice pentru a redeveni optimiști, dar și realiști, … Continuă să citești Teodor Baconschi: Averea bunei educații. Cum procedăm?
Aproape Seară, aproape seară; O umbră de lumină îmi desenează picioarele, timide fiind ele, ca două corăbioare neîndrăznind să se arunce în marea de întuneric, în întunericul ce mă pândește; mă pândește, dar scap și de această dată, făcând o piruetă de abil dansator. Despre o zi E-adevărat cerul s-a oglindit în apă și, deodată, … Continuă să citești Poeme
Ienăchiţă Văcărescu (1740-1797) a fost un om politic, filolog, poet și istoric român din Țara Românească, aparținător al unei vechi familii. Este considerat precursor al limbii române culte, pe care a folosit-o atât în lucrările sale filologice și istorice, cât și în poeziile pe care le-a scris. Erudit și poliglot, Ienăchiță Văcărescu știa: slava veche, … Continuă să citești SUBTILE MĂRTURII OTHOMANICEŞTI
Cum este sã împarți cu bunicul aceeași cruce Cum este sã împarți cu bunicul aceeași cruce sã vã atingeți din greșealã frunțile sã vã prindeți de mâini sã vã cãlcați pe picioare sã vã prãvãliți unul peste altul ca într-un tramvai deraiat sã faceți duș sã vã albiți reciproc oasele sã vã smulgeți firele de … Continuă să citești poeme
DIALOG NETERMINAT –De-o vreme, nu-i casă de pe stradă să n-aibă ghinion, zise Grigore Z., după ce bău o gură de vin şi-şi supse buzele de lichidul rămas pe ele. – Furtuna de alaltăieri a smuls aproape tot acoperișul de la casa Ilincăi, spuse Veniamin D., ca o încuviințare a spuselor prietenului său. – Vaca … Continuă să citești Proze
Anul acesta se împlinesc trei decenii de când în Republica Moldova a fost votată Legea despre limbă și alfabet, altfel spus, de când limba română, numită pe atunci „moldovenească”, a fost ridicată la același nivel cu limba rusă. În pofida unei opoziții feroce din partea populației rusofone, a rezistenței regimului comunist de atunci, s-a reușit … Continuă să citești O dezbatere lingvistică pe Internet
Casa înaltă, cu larg fronton triunghiular, sprijinit pe dalbe coloane de templu elen nu purta încă nicio inscripție comemorativă, dar mai păstra, parcă, ceva din alura statuar aristocratică a doamnei Magnolia Eudoxiu Popescu, din vremurile sale de glorie, când, în lungi rochii albe din voal dantelat și în eterice aurore bizantine înrămate-n uimirile mele, ieșea … Continuă să citești DRUMUL ASCUNS
Uneori, soarta este cu unii oameni prea aspră. În schimb, cu alţii, prea concesivă. E o axiomă pe cât de adevărată, pe atât de dureroasă, căreia n-avem cum a-i găsi pricină. Însă tot ea, ursita, trebuie să recunoaştem că lucrează compensatoriu. Când şi când, se mai târguieşte şi pune de la ea la cântarul vieţii … Continuă să citești TANGENT LA ETERNITATE. Vivi Anghel (1956-2000)
A fost „buzduganul” generației noastre, cel care, prin tot ceea ce a făcut și a scris, a dat de știre că e pe cale să se nască o nouă paradigmă literară. N-aș putea să bag mâna în foc că a fost „părintele” textualismului românesc, dar principalul lui promotor Gheorghe Iova a fost. Începând cu acea … Continuă să citești IOVA ÎN CENACLUL DIN CER
Premiul Vieții Românești la Festivalul Tudor Arghezi, Tg. Jiu, ediția XXXIX Cântec rusesc Pe gheața tundrei am țipat întâi, Și nici acolo nu eram acasă, Cântam țipând, nu mă vedeau frumoasă, Mi-au pus pe gură piele de omidă, M-au îmbrăcat în muguri și licheni, M-au încălzit la sân de baracudă, Să tac, să dorm, Să nu … Continuă să citești Premiul VR la Festivalul „Tudor Arghezi”- poeme de Teodora Cristina Ciobanu
Motto „Am deschis poezia de fosfor/ aici dospește sufletul nostru” George V. Precup este unul dintre cei mai pregnanți poeți de azi, aparținând generației 60-70. Discret, publicând puțin în presă și arar câte un volum, are calitatea de a gândi direct în imagini, torențiale. Cel puțin de la Dolor sau jupuind îndoiala, trecând prin excelentul … Continuă să citești MODULĂRI…
Există victime nu doar în rîndul oamenilor, ci și în cel al cărților. Este cazul celei pe care ne-o prezintă acum Vladimir Udrescu. După ce, în 1971, cenzura i-a stopat apariția unui volum de versuri care figura în planul ferm al Editurii Cartea Românească, tentativa de-a edita un nou manuscris la aceeași casă editorială, în … Continuă să citești Carte-victimă