Deși a publicat până acum patru volume de versuri (Miere de viespi, 1988, Spirit de haită, 2000, Salutator universal, 2008, Poeme din altă carte, 2010), deși despre el s-au pronunțat laudativ unii din cei mai importanți critici de azi, Dumitru Păcuraru este cunoscut mai degrabă ca un excelent manager cultural și om de presă, arhitectul, … Continuă să citești Stranietate ludică
Autor: Viața Românească
Români în „Le Nouveau Magazine Littéraire”
Respectabila revistă literară pariziană pare a fi încă în căutarea unei identități menite să o apropie de gusturile tot mai incerte ale publicului contemporan. După o primă fază în care s-a încercat schimbarea formatului tradițional al revistei, direcția i-a fost atribuită lui Pierre Assouline, care a schimbat numele publicației Magazine Littéraire adăugându-i un articol hotărât, … Continuă să citești Români în „Le Nouveau Magazine Littéraire”
El Sentimiento español la Ploieşti
De multă vreme, Muzeul de Artă din Ploieşti este înfrăţit (adică e fratele mai mare!) cu GALERIA EKA & MOOR din Madrid. De-a lungul anilor, un adevărat trafic de sentimente şi emoţii s-a desfăşurat cu regularitate între cele două instituţii de artă, sau, altfel spus, între Ploieşti şi Madrid, două oraşe aflate la doar 3.323,6 … Continuă să citești El Sentimiento español la Ploieşti
breviar editorial
Este, de Florin Caragiu, Editura Platytera, București, 2018, 144 p. Poeziile din Este sunt la singular, chiar dacă tinderea este către altceva. Și designul copertei, realizat de Ovidiu Bădescu, Galleria 28 Timișoara, ne vorbește, în primul rând, despre un punct. Unul singur. Mișcător, în cadrul unui caroiaj, între niște limite. În mijloc, cinci puncte formează … Continuă să citești breviar editorial
revista revistelor
ROMÂNIA LITERARĂ 33 / 2018 Din 20 iulie. La Ochiul magic scrie G. C. (Gabriel Chifu): Cum s-ar comporta, auctorial vorbind, Caragiale, dacă ar trăi astăzi, cum ar descrie el lumea noastră? Putem bănui că toată defilarea asta deșănțată de prostie fudulă, moravurile pervertite, mahalaua cățărată, hăt sus, în locul elitelor, atâția analfabeți funcționali puși … Continuă să citești revista revistelor
Arigato!
robi dezmembrărilor ne împropriam aderarea oscior la oscior fascie la fascie îi făceam cu mâna lui CALM_LION_BRIGHT și altora asemenea cu el Bingo! Arigato! pe când ne zoream cu gratitudinea nesmintită (recunoștința lucrătoare era și ea o alternativă) articulările prinseseră curaj oscior la oscior fascie la fascie parcurgeam drumul îndărăt cauterizând întunecimi (ce se repetă … Continuă să citești Arigato!
Ravagiile ignoranței
Nu credeam, nu să-nvăț ci să constat, că românii, dragii mei concetățeni, nu știu, sau nu vor să știe, limba română. Am mai semnalat de multe ori aproximațiile care bântuie această biată limbă în spațiul public al patriei sale. Campioanele sunt, desigur, televiziunile de știri, pentru că astea împrăștie asupra noastră cele mai multe cuvinte, … Continuă să citești Ravagiile ignoranței
Kabuki-Show
Începem cu anunțul: o selecție de peste 140 de stampe japoneze din secolele XVIII și XIX, reprezentând actori celebri ai teatrului kabuki și care provin din colecția privată George Șerban, a fost prezentată pentru prima oară publicului românesc, la Teatrul Național din București, timp de două luni. Expoziția de stampe japoneze Actori și scene de … Continuă să citești Kabuki-Show
NICHITA STĂNESCU. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA LUI A
II. În același timp, corpul este un străin. Corpul este cel ce vine, cel ce se prezintă, (prezentul), cel care spune: iată-mă! Aleph este imuabilul, absența, proiecția în absolut. Starea fundamentală a poeziei: această mirare de a avea un trup. Dacă și Cuvântul a căpătat trup… dar Trupul este Rana și, finalmente, Moartea. Trupul este … Continuă să citești NICHITA STĂNESCU. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA LUI A
La umbra frunzei de salcâm
Oaia dogmatică De când a fost publicată de Alecsandri în gazeta Bucovina a fraților Hurmuzachi din Cernăuți, la 18 februarie 1850, balada Miorița circulă prin lume drept cel mai ilustrativ tezaur al sufletului românesc. Din păcate, discursuri patriotarde au redus-o la un bagaj lirico-dramatic numai bun de a ilustra lipsa de profunzime a naționalismului nostru … Continuă să citești La umbra frunzei de salcâm
Tudor Arghezi sub semnul „Agatelor negre”
Intrarea lui Tudor Arghezi în poezie se face sub cupola simbolismului. Cel care l-a publicat și l-a promovat a fost Al. Macedonski, aflat în permanență lipsă de discipoli. A găsit și în tânărul Ion Theo acea scânteie divină care să-i motiveze prezența în Literatorul și Liga ortodoxă, lăudând până la exaltare calitățile celui care bătea … Continuă să citești Tudor Arghezi sub semnul „Agatelor negre”
FLORIN CARAGIU: „SÂNGE CURAT”
Mai întâi trebuie că a fost un băiat curios, însetat de cunoaștere, un băiat foarte-foarte frumos și deștept, nu l-am cunoscut la vârsta aceea, a copilăriei și adolescenței, dar sunt sigur că avea, ca învățăcel, sclipiri de geniu. Și resimțea, pot să jur, o chemare de sus, neclătinată în timp. Când l-am întâlnit, în urmă … Continuă să citești FLORIN CARAGIU: „SÂNGE CURAT”
poeme
*** omul care este iubit poate suporta orice ca hârtia suferințele lui sunt cuvinte pe o coală pe care le citește ca pe o poveste de viață a unui scriitor de departe pentru că iubirea ne trage de aproape departe și de departe aproape așa că acum în smerita mea suferință dau slavă lui Dumnezeu … Continuă să citești poeme
ÎNSEMNĂRI DESPRE LITERATURA DETENȚIEI COMUNISTE*
După 1990, literatura română contemporană și-a adăugat un capitol nou: literatura spațiului concentraționar sau literatura detenției comuniste, constituită din poezie cvasi-folclorică, care a avut în închisorile comuniste o circulație orală, cu texte de Nichifor Crainic, Radu Gyr, Andrei Ciurunga ș.a. și o și mai bogată literatură memorialistică (jurnale, autobiografii, interviuri), scrisă și publicată după căderea … Continuă să citești ÎNSEMNĂRI DESPRE LITERATURA DETENȚIEI COMUNISTE*
CEAȚA
Numele, da, numele ei, se gândise pentru prima oară la legătura tainică între Fabia şi Fabiana când îi descoperise vechimea în cronica aceea slavă ce pomenea de o misterioasă Fabia plecată în secolul XV de la curtea Poloniei, în pribegie, într-un ţinut din Estul Europei. Parcă i se luminase dintr-o dată mintea. – Uite de … Continuă să citești CEAȚA
CIUCIU
– Ha, ha, ha, râse ea din toată inima, am fost convinsă că te cheamă Ciuciu. – Nu, stimată doamnă… – Domnişoară… atâta vreme cât nu-mi va cădea cu tronc vreun bărbat. Deocamdată însă… – Domnişoară Miriam, Ciuciu e o poreclă pe care mi-am dat-o singur în glumă. Doamne, gândi el, e graţioasă şi fragilă … Continuă să citești CIUCIU
ŢĂRAN
După seceta prelungită, cu toate că oamenii efectuaseră mai multe praşile, văzând că vrejurile cartofilor plesneau ca vreascurile uscate, concluzia localnicilor era că munca lor a fost în zadar: recolta de cartofi arăta de tot plânsul, cele mai frumoase exemplare erau cam cât oul de bibilică, adică erau cartofi buni pentru sămânţă, nu pentru păstrat … Continuă să citești ŢĂRAN
Prietenul, cărțile și întâmplările aproape fantastice
1 În studenția mea, unul dintre puținii prieteni cu care discutam despre Camus și Kafka era Eugen Cioclea (1948–2013), pe atunci și el debutant în ale poeziei, plecat să-și continue studiile la Facultatea Fizică-Matematică a Universită?i ?Lomonosov? din Moscova. Corespondam, primindu-i scrisorile la c?minul nr. 7 al Universit??ii moldave, pe strada Ismail din Chi?in?u. Din … Continuă să citești Prietenul, cărțile și întâmplările aproape fantastice
RADIAȚIA CUBULUI
13 La trecători dansatori de tămâie, regatul sporește-n pustiu – un vânt adie înșelător – umbră sau trup, femeia pierdută într-o nelegiuire lângă malul de ceară. Și ninge cu solzi de nisip peste corturi, parcă de trupuri am fi despărțiți cu nuielușa tristeții – doar mâinile mai au fericirea de a locui într-o sărbătoare a … Continuă să citești RADIAȚIA CUBULUI
poeme
(Premiul VR la Festivalul-concurs Porni „Luceafărul”, ediția XXXVII, Botoșani, 15-17 iunie 2018) ODESA Când am revenit peste câțiva ani Am înțepenit toți patru Au rămas doar salcâmii Câinele roșcat, deja bătrân Oamenii străini Marea calmă, fără valuri Krasnîe Zori dărâmat Și garduri, garduri, garduri Salcâmul miroase a Odesa. Lesa legată de deget Pescuitul cu tata … Continuă să citești poeme
BANALITATEA ERUDIȚIEI
Discret, senin, departe de ochii lumii, ne-a părăsit în primele zile ale lunii iulie academicianul Dimitrie Vatamaniuc. Avea 98 de ani (n. 25 septembrie 1920). Moartea sa nu a fost prilej de prime time news, televiziunile nu și-au întrerupt programele pentru a o anunța, opinia publică nu s-a cutremurat. Și totuși, România l-a pierdut pe … Continuă să citești BANALITATEA ERUDIȚIEI
Poeme de Ewa LIPSKA (1945)
S-a născut la Cracovia, unde trăieşte și azi. A studiat la Academia de arte plastice din localitate. În anul 1961 debutează în paginile presei literare. A funcţionat ca redactor la Editura Literară, unde împreună cu Ireneusz Kania și cu traducătorul Zbigniew Szuperski au publicat în anii 70-80 ai secolului trecut plachete de poezii din Nichita … Continuă să citești Poeme de Ewa LIPSKA (1945)
DAMA DE CUPĂ
Iulian Ciocan este unul dintre cei mai cunoscuţi romancieri basarabeni de azi. Trei romane i-au fost tipărite la Polirom şi unul la Tracus Arte, unele fiindu-i editate şi în străinătate. Împreună, acestea alcătuiesc o „tetralogie a tranziţiei”. Când era să moară Brejnev surprinde faza de „descreştere” a istoriei imperiului sovietic; Tărâmul lui Saşa Kozak e … Continuă să citești DAMA DE CUPĂ
Memorialistice
Ultimul volum al lui Niculae Gheran e în bună parte unul de memorialistică. O memorialistică relaxată, răsfirată într-o mare diversitate de episoade, cu intermitențe care nu impietează totuși asupra caracterului său unitar. O memorialistică „de bilanț”, animată de răspicate reacții umorale, căreia longevitatea autorului îi acordă coincidența cu un amplu capitol de istorie. Acolo unde … Continuă să citești Memorialistice