Fără punct Înaintea cuvântului se-așază Dumnezeu înapoia cuvântului mă așez eu. Istorie Farfuriile cer capete de foame apoi urcă mâncarea sentimentelor femeile o scutură cu poftă în anotimpul rece zăpezile fug și oasele fug dinaintea lingurii mai departe spre lumea ce-și caută ecoul în farfuria răsturnată Îngeri de zăpadă Zăpada umple văzduhul furtuni de piatră … Continuă să citești poeme
Nerăbdarea de a ajunge mai repede de a numi ceva ce se pierde pe măsură ce este numit mai clar şi mai limpede ceea ce încă nu s-a ivit rămînînd tot pe atît nefăcut pripire a clipei în prea suav anacolut. Nu poţi mărturisi decît despre ceea ce e mai grav în sufletul tău ceva … Continuă să citești Poemul agonic
În echipa de mare faimă a Cercului literar de la Sibiu, Ioanichie Olteanu face o figură aparte. E singurul dintre ei care nu și-a adunat opera poetică în volum și a ținut să rămână până la sfârșit mai cu seamă editor, traducător și conducător de reviste literare. Deși la vremea respectivă, când mai impetuoșii și … Continuă să citești Amintirea lui Ioanichie Olteanu
S-au împlinit anul acesta, la 14 iulie, 50 de ani de la moartea lui Tudor Arghezi şi nimic pentru mine nu sună mai tragic, în bâlciul de voci care au deplâns (nu?) de-a lungul vremii dispariţia marelui poet, ca strigătul de disperare pe care Radu Petrescu (un ilustru necunoscut la vremea aceea; avea să debuteze … Continuă să citești Tudor Arghezi şi filozofia faimoasei prefeţe a lui Ion Caraion
Foarte aproape de „poezia de notaţie” a steliştilor clujeni este Modest Morariu (1929-1987), care a şi debutat de altfel aici în anul 1958, publicând apoi cu o anumită constanţă în Steaua, alături de congeneri ca Petre Stoica, Mircea Ivănescu, Florenţa Albu… În postfaţa sa la antologia Naşterea nostalgiei (1984), Mircea Scarlat vorbeşte chiar despre posibilitatea … Continuă să citești POEZIA LUI MODEST MORARIU
„Avem la dispoziție arta pentru a nu pieri din cauza adevărului.” (Nietzsche) Manuel Cortés Castañeda s-a născut în Rivera, Columbia. Actualmente predă literatură hispano-americană contemporană în Statele Unite ale Americii, la Eastern Kentucky University. A publicat mai multe volume de versuri: Note marginale (Spania, 1990), Lipirea anunţurilor interzisă (Spania, 1991), Cutia cu nedreptăţi (Chile, 1995), … Continuă să citești Să scriem în limba maternă ca şi când n-ar fi a noastră
„Magistrații Curții de Apel București au luat în discuție cererea torționarului Alexandru Vișinescu de întrerupere a pedepsei din motive medicale”. Astăzi 18 august, când încep să scriu despre romanul Vioricăi Răduță, Orașul închis (editura Polirom, 2017), agențiile de știri publicau știrea de mai sus. Or, romanul are ca unul dintre personajele principale pe Vișinoiu, comandantul … Continuă să citești ORAȘUL ÎNCHIS
O surpriză plăcută oferă cititorului din obligație profesională care e cronicarul literar volumul de Poeme semnat Constantin Călin și alcătuit din versuri recuperate și editate de soția și fiica sa. După dispariția unui poet (în genere, a unui scriitor) autohton, lumea nu prea se înghesuie să-i ajute posteritatea prin asemenea gesturi. Cum s-a spus, o … Continuă să citești Recuperarea unui poet
Oarecum surprinzătoare Decameronice-le lui Horia Bădescu. Mai ales dacă ne raportăm la ieşirile sale în lume din ultimele decenii. Convins că „Puterea şi datoria poeziei este de a-i da omului mai mult decât îi oferă simpla lui existenţă. […] Căci poezia nu este doar o chestiune de limbaj, ci şi, şi mai ales, un mod … Continuă să citești De-cadenţe
În urmă cu mulți ani, în 2002, Stelian Tănase a publicat una dintre cele mai interesante cărți apărute în anii tranziției: Acasă se vorbește în șoaptă. Un jurnal al său din ultimii ani ai comunismului purtând la capătul fiecărei zile și documentele din ziua respectivă, care îl vizau, așa cum au fost ele înregistrate în … Continuă să citești POEZIA ÎN COTIDIAN