Aproape că m-am plictisit să tot fac precizări cu privire la afirmațiile grupului de luptători împotriva lui Nicolae Manolescu, care erodează, de fapt, imaginea Uniunii Scriitorilor, fără să se gândească măcar că, în cazul în care ar lua-o ei, așa cum tot afirmă că au și făcut după mai fiecare acțiune în justiție pe care … Continuă să citești MÂNĂ, BIRJAR!
Cine este autorul acestor poeme ? Iată o întrebare de neocolit pentru editorul acestor scrieri româneşti, de tinereţe, ale unui scriitor care, la maturitate, şi-a dat măsura într-o altă limbă. Cu atât mai mult când editorul respectiv se întâmplă să fie şi traducătorul primelor, într-o a treia. Ca unul ce am cumulat cândva ambele ipostaze – şi … Continuă să citești Paul Celan înainte de Celan
„Domnului / Radu Bercea, / cu încântarea de a-i fi / citit Pratirūpa şi de a fi / întâlnit în textul d-sale / unele din propriile mele / teme / Mihai Şora / martie 1999” Cu această dedicaţie mi-a dăruit autorul un exemplar din Sarea pământului. Era în primăvara lui 1999; îmi depusesem teza de … Continuă să citești ÎNCÂNTAREA UNEI DUBLE ÎNTÂLNIRI
Regina Maria printre cei aleşi. Am ales acest adjectiv de preţ ca echivalent pentru spaniolul raro, provenit, ca şi cuvântul românesc rar, din latinescul rarus, al cărui sens figurat era rar (în felul său), neobişnuit, deosebit, extraordinar. Rara puella, la Propertius, este o fată cum rar găseşti, iar rara facies, la Ovidiu, este o fiinţă … Continuă să citești Amintirile unei regine
Era ziua lui Tati şi-mi băteam capul ce să-i dăruiesc. Toată copilăria îl văzusem, dimineaţa în baie, ascuţindu-şi lama de ras ţinută cu arătătorul în pahar, frecând-o cu mişcări legănate: bzâm, bzâm, minute în şir. Acum eram tare bucuroasă că am găsit la magazinul Colonade un dispozitiv importat din Cehia, într-o cutie de marochin roşu … Continuă să citești NICHITA
În acel an, în aprilie, debutasem în revista Steaua, în urma unui concurs de recenzii cinematografice organizat de Difuzarea Filmelor din Cluj. Premiul I consta dintr-o bicicletă de curse fabricată în R.D.G. (culmea cosmopolitismului în acel timp) şi colegii de cămin – eram şaisprezece în cameră – m-au împins cu forţa să particip, ştiindu-mă, caz … Continuă să citești Steaua și Tribuna
Justificare spirituală și „angajament” poetic „ce ai făcut în noaptea sfântului bartolomeu de ce nu erai născut în noaptea sfântului bartolomeu gândurile tale împotriva nopţii sfântului bartolomeu nu ajung cât a ținut noaptea sfântului bartolomeu cât va mai ţine ea” Nicolae Prelipceanu – Ce ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu Într-un articol precedent (Despre „sfârşitul … Continuă să citești Despre „sfârșitul poeziei” și al „avangardei” (câteva repere) (II)
Întâmpinată elogios la debutul cu versurile din Cum eu… (1974), Ştefania Plopeanu (n. 1944) a avut totuşi parte de comentarii destul de vagi şi generale: „debut neobişnuit” „decantarea expresiei”, „o mare economie în ce priveşte imaginile şi metafora”, reiterarea unor teme obsedante, reluate în dezvoltări analoge cu procedeele muzicienilor” (Al. Paleologu, e coperta IV a … Continuă să citești POEZIA ŞTEFANIEI PLOPEANU
Miraje prelungi Aş vrea să petrec sărbătoarea gheţurilor cu un prieten obscur fără armura purpurie licorile de casta meretrix miracolele inutile patul puştii de lîngă ieslea papală cărînd profunzimea în găleata de var picătură cu picătură în zgîrieturile vîntului aş bîigui că nu vreau să aprind lumînări în zile triste să fac gesturi străvechi care … Continuă să citești Poeme
Imediat după terminarea studiilor, domnişoara Batistelle fu angajată la agenţia imobiliară a unchiului său, în micul oraş S. Dar asta se întâmplase de mult. Tânăra absolventă, năltuţă, sveltă, sportivă, era acum o doamnă onorabilă mamă a doi copii, cunoscută nu doar în Montolive şi în oraşul S., ci în toate satele din jur pe o … Continuă să citești ŞI, TOTUŞI…