istorie literară
MIHAI VORNICU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Prin 1904 sau 1905, la vreo cincisprezece ani după moartea lui Creangă, Titu Maiorescu i-a dat editorului G. T. Kirileanu cîteva foi scrise de Creangă însuşi, care conţineau explicaţiile unor cuvinte şi expresii folosite în Amintiri din copilărie. Glosarul fusese compus pentru o adolescentă, Livia, fiica lui Maiorescu, căreia autorul îi dedicase primele trei părţi … Continuă să citești MOŞ ION CREANGĂ COŢCARIUL
istorie literară
ȘTEFAN ION GHILIMESCU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
În septembrie 1992, când savantul Alexandru Ciorănescu, după 43 de ani de exil, îşi revedea casa părintească din Moroienii Dâmboviţei, într-un armonios ceas al toamnei, la un pahar de vin, mi-a povestit cu un humor fabulos cum, cu un an în urmă, pe aeroportul Otopeni, i se sustrăsese “antediluvianul”, dar bunul său paşaport francez cu … Continuă să citești Câteva rectificări și comentarii privind biografia lui Alexandru Ciorănescu
poeme
Eugenia Țarălungă
Articol publicat în ediția
5 / 2017
compartir también dedicată Elvei, de dincolo de graniţele emisferei în cele mai frumoase poze identitatea se diluează frumosul devine parte dintr-un patrimoniu vast mare cât sufletul omenirii la un moment dat când şi când sufletul omenirii se schimbă şi alte cohorte de fotografii ne fac educaţie vizuală ne instruiesc legitimează un stil de viaţă sau … Continuă să citești Poeme
exerciții de luciditate
OVIDIU IVANCU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Ficțiunile scrise la persoana întâi au, aproape fără excepție, ceva în comun: un imens sentiment de singurătate ce se desprinde plenar din interiorul textului și mă învăluie pe mine, cititor, uneori angoasant. Există, firește, specia literară a jurnalului, unde lucrurile nu se petrec întotdeauna așa. În jurnale, persoana întâi nu este atât o convenție aleasă … Continuă să citești Singurătatea la persoana I
poeme
ADRIAN FRĂŢILĂ
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Înecul Poetei Ileana Mălăncioiu Rătăceau pâinile umflate pe apă Cu lumânările arzând foarte înalt Ca nişte scrisori de dragoste Trimise spre tărâmul celălalt Un cui geros mă străpungea, şi-n noapte Văzduhul se umpluse de femei O clipă, între pâinile acelea Mi se păru că ard genunchii mei Treceau peste clopotniţa lichidă Cei de pe plute … Continuă să citești Poeme
in memoriam
Articol publicat în ediția
5 / 2017
A încetat din viață George Bălăiță, unul dintre cei mai importanți scriitori români postbelici. Născut pe 17 aprilie 1935 la Bacău, a urmat cursurile Institutului de Cultură Fizică și Sport din București (1953-1955), fiind apoi absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967). Din 1964, a fost redactor, ulterior redactor-șef … Continuă să citești In Memoriam George Bălăiță
comentarii critice
Traian D. Lazăr
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Este o concepție unanim admisă că Nichita Stănescu a preluat experiențelor poeziei interbelice și le-a dezvoltat în stil personal. Deși a creat și publicat în condițiile vremii, ale regimului socialist, versurile lui nu sunt impregnate evident de dogma epocii, de marxism, și asta pentru că Nichita Stănescu a preluat nu doar tematica și tehnicile poeziei … Continuă să citești NICHITA ȘI FILOSOFIA EXISTENȚIALISTĂ
poeme
MIHAI BANCIU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
31 decembrie Amurg cu marginea de zahăr candel unde totul se istovește. Se sfârșește. Aici. Sfâșiat de iluzii aștepți lovitura de gong, captând până și ultima licărire a zilei. Încotro? – te întreabă arhanghelul, țintindu-ți inima cu spada. Deodată umbrei i se ivesc aripi de înger, generații de rugi se înalță din vama privirii. La … Continuă să citești Poeme
meridian
Sebastian Reichmann
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Eroul de la Niagara La un capăt, firul de oțel era agățat de un mongolfier, ridicat mult în aer și trecea pe deasupra noastră, a întregii adunături, pentru a sfârși înfășurat strâns în jurul unui stâlp înfipt adânc în marginea dealului. În afară de balon, care ar fi putut cu ușurință să primească mai multe … Continuă să citești Proză
cronica literară
Christian Crăciun
Articol publicat în ediția
5 / 2017
De la romantici, și mai abitir de la moderniști încoace, știm că „în orice lucru doarme visând neîntrerupt un cântec”, și este dat poetului să-l descopere. Iar „lucrul” devine din ce în ce mai mult, pe măsură ce ne apropiem și apoi depășim modernismul, o prezență în sine, pe măsură ce „cântecul” se estompează. După … Continuă să citești SFUMATO
cronica literară
Daniel Cristea-Enache
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Se scrie multă poezie autohtonă (nu neapărat și autohtonistă) în prezentul nostru literar, iar receptarea critică se dovedește prea adesea fragmentară, dacă nu chiar lacunară. Săptămânalele culturale, câte au mai rămas, rulează un număr relativ mic de autori (o excepție fericită: România literară, unde este o echipă întreagă de critici); și chiar în cazul norocoșilor … Continuă să citești POEȚI DE AZI
cronica literară
IOAN HOLBAN
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Despre arta fricii şi bijuteria autodistrugerii scrie Ioan Es. Pop într-o admirabilă şi neliniştitoare carte intitulată chiar Arta fricii (Editura Charmides, 2016), programatică într-un anume fel pentru că, iată, alături de alte cîteva volume ale unor poeți de diverse vîrste (iar Șerban Foarţă nu e deloc întîmplător evocat într-un poem precum ficatul e o carte … Continuă să citești Mielul pus în cuptorul fricii
cronica literară
Irina Petraş
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Deşi a trecut mai mult de o jumătate de veac de când îi ascultam cursurile-spectacol de teorie literară, tot nu pot citi impersonalizat cărţile Profesorului Ion Vlad, adică amuţind vocea inconfundabilă, răsunător-modulată, pictural-sculpturală, în stare să corporalizeze idei şi să ţină ca sub hipnoză o sală cu două sute de balici (studenţi în anul întâi), … Continuă să citești Corporalizând idei
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
5 / 2017
În anul 2003, un cercetător, Dumitru Radu Mocanu, a publicat, la editura Albatros, o interesantă selecție a notelor și rapoartelor întocmite între anii 1960 și 1971 de funcționarii Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, care funcționa pe lângă Consiliul de Miniștri. Într-o cronică publicată în România literară la vremea respectivă îi numeam pe acești cenzori … Continuă să citești Viață de cenzor în comunism
cronica traducerilor
Rodica Grigore
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Anthony Burgess și-a expus concepția cu privire la semnificația artei și rolul artistului în societate, în diferite epoci istorice, în mai multe eseuri. În opinia sa, întregul univers se întemeiază pe un paradox (doar aparent, însă, atenție!), în conformitate cu care stabilitatea ar fi generată de conflicte ascunse. Căci, spune scriitorul britanic, „suntem pe deplin … Continuă să citești Shakespeare & Burgess. Opoziții și identități în mișcare
cronica ideilor
Nicoleta Dabija
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Kadare nu este de pe lumea aceasta! Mă uit adesea la chipul lui, iar chipul lui mă aprobă, cu fiecare nouă privire. Este singurul scriitor a cărui viață nu mă interesează, pe mine care mă interesează îndeosebi viețile autorilor. Dar existența lui Ismail Kadare, pot să-mi dau seama, indiferent de cursul ei, dictat de vreo … Continuă să citești Acolo locuiește numai Ismail Kadare!
cronica plasticii
Florin Toma
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Nu! Nicio legătură între titlul acestei cronici și patronimul autorului. Legătura se face numai cu armânii. Epopeea aromânilor – chiar! nu s-a găsit nimeni să scrie romanul bejeniei lor! – aduce cu ea, mereu şi mereu, aluviuni de stări, de destine şi de oameni, care dezvăluie nu de puţine ori clipe de bucurie, sentimente de … Continuă să citești TOŢI OAMENII LUI TOMA
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Pictorul Marin Gherasim ne-a părăsit. Avea 80 de ani, pe care nu-i arăta nimănui. Îi ţinea ascunşi în sipetul său cu nestemate. Acolo, de unde, o viaţă întreagă, făcuse să ţâşniseră pe pânzele semnate de el absidele, boltele, navele, scuturile, armurile şi cămăşile sfinte cu care ne încânta privirea şi ne solemniza astâmpărul. Era un … Continuă să citești A PLECAT UN MARE ARTIST: MARIN GHERASIM
cronica filmului
CĂLIN STĂNCULESCU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Iată, tehnica de acordare a Oscarurilor, pe departe cele mai mediatizate premii din lumea filmului, a ajuns de mulți ani și în România, unde Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc ( instituție condusă de regizorul Tudor Giurgiu, care are peste zece obiective majore pentru dezvoltarea filmului românesc) organizează, cu fast, eleganță și (nu întotdeauna cu) rigoare, … Continuă să citești Premiile GOPO – un omagiu adus filmului românesc
spectator
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Televiziunea Română mai face și lucruri bune. Unul ne-a fost oferit în martie-aprilie, seara, de către redacția de teatru. Și anume reluarea spectacolului excepțional cu Unchiul Vania, în regia lui Iuri Kordonski, a cărui premieră a avut loc în 2001, la Teatrul Bulandra. Au trecut, așadar, de la premieră, aproape șaisprezece ani, dar spectacolul nu … Continuă să citești O RELUARE MEMORABILĂ
miscellanea
Marian Drăghici
Articol publicat în ediția
5 / 2017
La începutul lui februarie, am primit de la Luceafărul invitația de a colabora la ancheta despre personajul feminin favorit: „Ne-am bucura să ne răspundeți printr-un scurt text (1000-2000 semne cu spații) pe care să ni-l trimiteți ca pe un mărțișor, adică pînă la 1 martie 2017, pentru a pregăti apariția în nr. 3 al revistei Luceafărul de dimineață. Cu mulțumiri, … Continuă să citești Mărțișor de mai
miscellanea
FL. T.
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Ceea ce surprinde, ca fenomen al ultimilor ani în lumea artelor, este apariţia intempestivă a unor noi galerii în perimetrul artistic al Bucureştilor. Sigur, la o primă evaluare, e un lucru îmbucurător, în condiţiile în care criza spaţiilor de expunere aparţinând Uniunii Artiştilor Plastici se resimte tot mai acut. Galeriile nou apărute sunt interesante, poziţionate … Continuă să citești Punctul sacru de la Romană
miscellanea
Eugenia Ţarălungă
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Ion Băieşu. Studiu monografic, de Năstaca Pişcoran, col. Aula Magna, Editura Muzeul Literaturii Române, 2016, 540 p. Cartea „reface un traseu foarte credibil al devenirii personale a lui Băieşu (Traseu biobibliografic), înfăţişat ci o nedisimulată plăcere narativă, cu un ritm şi o culoare a evocării care îl fac deosebit de interesant” prin „rigoarea, minuţiozitatea şi … Continuă să citești Breviar editorial
miscellanea
Liviu Ioan Stoiciu
Articol publicat în ediția
5 / 2017
ROMÂNIA LITERARĂ 15 Din 7 aprilie 2017. Redactorul-șef Răzvan Voncu în „Despre o nouă ordine (brrr!) literară” atrage atenția că: România literară nu înghite nici publicitatea literară mascată provenită de la edituri. Nu puțini critici, în special (hélas!) tineri, sunt angajați la edituri și nu au, din păcate, nici o reținere în a le promova … Continuă să citești Revista revistelor
