O apariţie insolită în peisajul poeziei româneşti actuale îmi pare a fi basarabeanul Vasile Gribincea (n. 1997), debutant în 2023 cu volumul Coerenţa labirintică, sub egida Editurii Cartier din Chişinău. Zic insolită, fiindcă tânărul poet scrie cu totul altfel decât ar fi să-i dicteze tendinţa afişată de promoţia sa lirică. Adică aceea care privilegiază, oscilând … Continuă să citești UN DEBUT DE EXCEPŢIE: VASILE GRIBINCEA
Autor: Viața Românească
ION MUREȘAN – POEZIA CA ESENȚĂ VITALĂ A LUMII
Specialist al coborârilor în infern, Ion Mureșan revine în atenția publicului cititor cu un nou volum de poeme, după treisprezece ani de la ultima apariție editorială. Locuit de lumi halucinante și locuind la rândul lui în ele, el își modelează cu grijă poeziile și profită din plin de perfecțiunea decantărilor în timp. Lăsându-se pradă scrisului … Continuă să citești ION MUREȘAN – POEZIA CA ESENȚĂ VITALĂ A LUMII
CONFESIUNI ÎNTRETĂIATE
În anii ‘90 se făcea mult haz despre încercările de a scrie proză ale criticilor literari. În redacția Cuvântul romanele scrise de Alexandru George, Alexandru Piru sau Marin Mincu erau comentate cu ironie, chiar dacă, cel puțin Alexandru George, pe care Radu G. Țeposu îl poreclise cu tandrețe, „Cănuță om sucit” se arăta lezat de … Continuă să citești CONFESIUNI ÎNTRETĂIATE
PALIMPSESTUL MEMORIEI
Gabriel Chifu, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani, explorează teme variate, de la existențialism și introspecție, până la istorie și societate. Stilul său este caracterizat prin reflexivitate și o profundă înțelegere a condiției umane. În lirică, abordează adesea teme filosofice, meditând asupra vieții și iubirii, în timp ce, în romane, combină realismul cu elemente … Continuă să citești PALIMPSESTUL MEMORIEI
EMINESCU, ZIARIST POLITIC
„Există un domeniu al vieții noastre spirituale în care „Eminescu este cu adevărat viu și actual: ziaristica” scria Nae Ionescu într-un articol publicat în Cuvântul din 19 iunie 1929. Rămas până la începutul secolului XX în coloanele ziarului conservator Timpul, la care era prim-redactor Eminescu, acest adevăr s-a impus mai stăruitor odată cu publicarea edițiilor … Continuă să citești EMINESCU, ZIARIST POLITIC
PROZA LUI JORGE IBARGÜENGOITIA. IPOTEZE DE LECTURĂ
Unele dintre evenimentele povestite aici sunt reale. Toate personajele sunt imaginare. Jorge Ibargüengoitia Mexicanul Jorge Ibargüengoitia este unul dintre acei scriitori ai secolului XX care au fost multă vreme insuficient înțeleși, câtă vreme opera sa poate fi interpretată în mod adecvat doar atunci când este plasată într-un context estetic mai larg. Prezență aparte în … Continuă să citești PROZA LUI JORGE IBARGÜENGOITIA. IPOTEZE DE LECTURĂ
O EXPRESIE DIN SIENA
„Cor magis tibi Sena pandit” (Siena își deschide inima mai mult decât această poartă) – așa scrie pe frontispiciul de deasupra intrării în Siena, cum vii dinspre nord, dinspre Florența și intri prin Porta Camollia, cea mai vestită a celebrului oraș din Toscana. Numele porții este legat de legenda întemeierii Sienei, conform căreia, în secolul al … Continuă să citești O EXPRESIE DIN SIENA
O CAPTIVANTĂ POVESTE CINEMATOGRAFICĂ POSTMODERNĂ
Unul dintre cele mai importante filme românești lansate în cinematografele autohtone în toamna lui 2024 este Unde merg elefanții, al doilea lungmetraj scris și regizat de Cătălin Rotaru și Gabi Virginia Șarga. Cel dintâi lungmetraj al lor, Să nu ucizi (2018), era o dramă apăsătoare, inspirată de scandalul Hexi Pharma din 2016 și de cazul … Continuă să citești O CAPTIVANTĂ POVESTE CINEMATOGRAFICĂ POSTMODERNĂ
Alexandru Macedonski la Academie
Întrucât anul acesta cultura română aniversează 170 de ani de la nașterea lui Alexandru Macedonski, Biblioteca Academiei Române împreună cu Muzeul Național al Literaturii Române au organizat o expoziție sub genericul Alexandru Macedonski 170, găzduită de sala de expoziții a bibliotecii. Inaugurarea acesteia a avut loc în 3 septembrie, ora 13.00, în prezența unui public … Continuă să citești Alexandru Macedonski la Academie
Festivalul Internațional de Poezie-București (XIV)
Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) a organizat, în perioada 9-15 septembrie 2024, o nouă ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB). „Proiect cunoscut și urmărit cu interes atât de breasla scriitorilor, cât și de publicul iubitor de poezie, Festivalul Internațional de Poezie București a ajuns la cea de-a XIV-a ediție. Festivalul a crescut exponențial de la un … Continuă să citești Festivalul Internațional de Poezie-București (XIV)
Breviar editorial
Antoine de Saint-Exupéry. Îmblânzirea haosului de Răzvan Ventura, col. Efigii, Editura Junimea, Iași, 2023 Fără a se fi dorit a fi un scriitor cu tot dinadinsul („nicăieri în agende şi în caietele pline de note disparate nu apare nici cea mai firavă schiţă a unei intrigi, a unui personaj, o idee de roman posibil”, scrie … Continuă să citești Breviar editorial
Revista revistelor
ROMÂNIA LITERARĂ 36 / 2024 Din 30 august. G. C. (Gabriel Chifu), „La centenarul unei cărți fundamentale a culturii române” (Istoria civilizației române moderne de E. Lovinescu): E. Lovinescu definește vectorii devenirii noastre, și anume, opțiunea pentru valorile occidentale, ca semn al viitorului nostru, în opoziție cu preferința pentru Răsărit, semnul trecutului: „În veacul și … Continuă să citești Revista revistelor
In Memoriam Ioan Moldovan
Uniunea Scriitorilor din România anunță cu deosebită tristețe dispariția dintre noi a poetului Ioan Moldovan, reprezentant valoros al generației ’80, fost redactor-șef al revistei Familia. Ioan Moldovan s-a născut în anul 1952 în județul Cluj. A absolvit Liceul „George Barițiu” din Cluj. În 1972, a început studiile superioare la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”– … Continuă să citești In Memoriam Ioan Moldovan
DE LA „CUI ÎI PASĂ” LA „CUI PRODEST”
Întrebare: de câte ori citiți ce mare e cutare autor care – la o lectură liberă – nu e chiar așa, nu vă puneți întrebarea clasică „ce-i mâna pe ei în luptă”, pardon în compunerea ditirambilor? Pe lăudători, vreau să zic. Întrebare devenită și ea clasică într-o țară unde prea adesea mobilul unor asemenea exagerări … Continuă să citești DE LA „CUI ÎI PASĂ” LA „CUI PRODEST”
CE FEL DE CRITIC A FOST NICOLAE MANOLESCU? (I)
Aflat mereu sub reflectoare, „vedetă” a scenei noastre scriitoricești și culturale, chiar și a celei politice în anii 1990, Nicolae Manolescu ne-a lăsat o operă vastă. Atent urmărit, citit și comentat de-a lungul vieții sale, i s-au consacrat sute și sute de articole, cronici, „profiluri” de autor și câteva monografii, încât s-ar zice că activitatea … Continuă să citești CE FEL DE CRITIC A FOST NICOLAE MANOLESCU? (I)
CETĂȚEANUL TURMENTAT…
Rescriem continuu Scrisoarea pierdută, desăvârşim prin nimicnicie o plasmă existenţială grotescă, fardată cu idealuri mistificate la purtător, trăim intens, obsesiv, agonic, delirant, spasme politice şi erotice, construind mulţumiţi de noi înşine o vieţuire băşcălioasă gonflabilă, din pretexte şi măscări, o surpare mocirloasă de jos în sus, trâmbiţând sloganuri patriotarde, putrezite în maculări de-a pururi vii. … Continuă să citești CETĂȚEANUL TURMENTAT…
MIRCEA ELIADE ȘI CONTEMPORANII SĂI. ADRIAN PĂUNESCU (I)
Mai mulți dintre susținătorii și admiratorii lui Mircea Eliade au încercat să facă ceva împotriva noii prohibiții impuse odată cu articolul lui Miron Constantinescu. Epopeea acestor încercări merită reconstituită integral, căci e un moment important nu doar al receptării lui Eliade, ci și al istoriei culturii române sub comunism. Ea va fi posibilă atunci când … Continuă să citești MIRCEA ELIADE ȘI CONTEMPORANII SĂI. ADRIAN PĂUNESCU (I)
poeme
palma de nagual (cititorului din viitor prezumat de Al. Cistelecan) Când primești o scatoalcă după ceafă uau!, instant apare și-aproape că te bucuri, o explozie de lumină în fața ta surprinsă visătoare. Mi-aduc aminte din copilărie palma de nagual a doamnei noastre învățătoare Nițu Maricica – ce palmă grea; o femeie cât ușa, când te … Continuă să citești poeme
GHEBOASA
Nimeni nu ştia cum o cheamă. Toţi îi ziceau „Gheboasa”. Se născuse pe un grind numit „Pocorăşti”, după numele primului om care îl locuise, un străbunic al ei. Pe fiecare grind erau câteva case. Oamenii îşi împărţeau fâneaţa, creşteau animale, pescuiau. Pe lângă colibe aveau şi câte o grădină cu zarzavaturi. Când venise prigoana colectivizării, … Continuă să citești GHEBOASA
COPILUL VOLATIL – DE LA OBIECT LA INFORMAȚIE
Singura libertate care ne-a fost lăsată în pandemie a fost cea a internetului. Nu libertatea informării, ci a informației. În stare de regresie, orice adult devine un copil aflat în nevoie. În stare de regresie, un popor are, și el, nevoie de un părinte curajos și capabil să inspire încredere. Doar că părintele (singurul) la … Continuă să citești COPILUL VOLATIL – DE LA OBIECT LA INFORMAȚIE
MINCINOSUL
Unul dintre ei a descoperit focul și l-a dat și celorlalți. Mocnea pitit într-o smoală de sub o scară de bloc. E focul care i-a încălzit preț de câteva nopți, până când mâncarea de la gheene s-a cam terminat, așa că grupul a trebuit să plece în altă parte. Sunt vremurile în care nimeni nu … Continuă să citești MINCINOSUL
JOCURILE MINȚII
Am avut o vară „plină”: Campionatul european de fotbal din Germania, Jocurile Olimpice de la Paris cu toate (ne)mulțumirile cauzate de corectitudinea politică exacerbat implementată, vizavi de bucuria pentru reușitele alor noștri, care muncesc din greu, în ciuda condițiilor din țară. Toate astea, în timp ce războiul de uzură din vecini continuă și se înmulțesc … Continuă să citești JOCURILE MINȚII
ȘI CLĂDIRILE POT MURI, NU-I AȘA!?
Recitind, cu câteva zile în urmă, cartea-album a doamnei Maria-Magdalena Ioniță, Prin cafenelele din Micul Paris, și îmbătat de parfumul istoriilor acelor timpuri, mi-am reamintit de fotografia cu care Alex Ștefănescu își ilustrează, în Istoria literaturii contemporane – 1941-2000, capitolul „Sfârșitul unei lumi”, de acea fotografie a unui grup de doamne și domni, elegante și … Continuă să citești ȘI CLĂDIRILE POT MURI, NU-I AȘA!?
ORIENT ȘI OCCIDENT
(comedie cu stil, cântec și carnețel de bal) „LULUȚA (se apropie de Guliță): Monsieur Guliță?… mai sunt mulți ca d-ta în provinție?… Ha, ha, ha!” Să deschidem balul cu Coana Chirița, personajul lui Vasile Alecsandri. Ce eroină afânată, din seria celor care copiau modele fără să priceapă fondul adevărat al lucrurilor! Un clapon … Continuă să citești ORIENT ȘI OCCIDENT