cronica literară
Flavius Paraschiv
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Cristian Fulaș (n. 1978) a reușit, într-o perioadă scurtă de timp, să atragă atenția publicului și, mai ales, a criticilor. După publicarea Jurnalului de debutant (Editura Tracus Arte, 2015), unde adună o serie de reflecții despre toate mecanismele care intră în componența literaturii (editori, edituri etc.), autorul se lansează pe piața literară din România cu … Continuă să citești „Poetica” ratării și romanul-poliedru
cronica literară
IRINA PETRAŞ
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Nu e exclus ca întrebarea cu care îşi deschide Ioan-Aurel Pop cartea de eseuri să li se pară unora măcar superfluă, dacă nu atinsă de patetism. Citind eseurile din volum, înţelegi însă cât de actuală, de nu chiar imperios necesară este rostirea ei. Sunt de la bun început introduse câteva enunţuri cadru, cu o intenţie … Continuă să citești CE ESTE TRANSILVANIA?
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
În decembrie 1989, momentul căderii regimului comunist din România, Virgil Nemoianu trăia deja de mai bine de două decenii în Statele Unite ale Americii unde își construise o solidă carieră universitară. Dincolo de domeniul de bază al preocupărilor sale – literatura comparată – studiase deja textele și biografiile părinților fondatori ai Statelor Unite ale Americii, … Continuă să citești Abecedarul democrației
cronica traducerilor
RODICA GRIGORE
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
„Ce mai este și frontiera asta, fir-ar să fie, și ce o fi de cealaltă parte?” (Boualem Sansal) Într-un sanatoriu din munți, Ati, bolnav de tuberculoză, se luptă să se însănătoșească, în ciuda metodelor empirice de tratament. Soarta e, însă, de partea lui astfel că, după un timp, medicii consideră că se simte suficient de … Continuă să citești APOCALIPSA DUPĂ SANSAL
cronica ideilor
Nicoleta Dabija
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Încep printr-o mărturisire. Veţi înţelege curând de ce o fac. Multă vreme, până spre 30 de ani, nu am considerat prostituatele şi oamenii străzii fiinţe umane. Decăderea lor socială îmi părea implicit o cădere din rasa umană. Mea culpa. Habar nu am când a început să-mi pese şi cum a apărut sensibilitatea aceasta bolnăvicioasă pe … Continuă să citești COMPASIUNE, MILĂ, SOLIDARITATE. DOAR TREI CONCEPTE?
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Cronicart-ul vă cere îngăduinţa să vă delecteze cu pictura umedă a lui Florin Şuţu, văzută şi re-văzută într-o expoziţie recentă, de la începutul toamnei. Dar, mai întâi de toate, un pic de istorie. Doar o legendă. De fapt, o legenduţă, dedusă din Istoria Naturală a lui Pliniu cel Bătrân. Care spune că, „în vremea aceea…”, … Continuă să citești PERDEAUA LUI ŞUŢU
cronica filmului
CĂLIN STĂNCULESCU
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Debutantul în filmul de ficțiune de lungmetraj, Bogdan Mirică, autor al unui scurtmetraj multipremiat, Bora Bora ( 2011 ) și al serialului Umbre (2014), care s-a văzut la HBO, a fost recompensat anul acesta cu prestigioase premii pentru filmul Câini – Premiul FIPRESCI la Cannes, în secțiunea Un certain regard, Trofeul Transilvania la TIFF-Cluj, Mențiunea … Continuă să citești CÂINI, UN FILM VIOLENT, ÎMPOTRIVA VIOLENȚEI
spectator
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Radu F. Alexandru este un scriitor care și-a petrecut mulți ani, vreo 25, ne spune chiar el, în ceea ce el numește „burta cașalotului” care ar fi România. Cașalotul e, de fapt, clasa politică românească de după căderea comunismului, aceea care – el o spune mai pe ocolite – ne-a spulberat, în cele din urmă, … Continuă să citești CAPĂTUL TUNELULUI SE AMÂNĂ/ÎNDEPĂRTEAZĂ
meridian
Arlette Valenotti
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Poetă și publicistă din Venezuela, născută la Caracas, în 1955. De-a lungul anilor, a participat la prestigioase festivaluri poetice din America Latină, susținând recitaluri în cadrul lor. A coordonat numeroase ateliere poetice din diferite țări de pe continentul sud-american, remarcându-se, de asemenea, prin activitățile pe care le-a desfășurat în țara natală în domeniul educației și … Continuă să citești poeme de Arlette Valenotti (Venezuela)
meridian
Stephen Brown
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Michelle, East Vancouver Cu un ac subţire m-a ajutat să-mi injectez dilaudid după ce mai întâi l-a sfaramat în apă cu o lingură. Fotografii pe care poate le găseşte pe jos, baloane. Le găseşti mai târziu în buzunarul ei, amestecate cu frunze. Acest (lucru), acel (lucru), aici; acel pseudo asiatic sfert de notă un motiv … Continuă să citești Poeme de Stephen Brown (Mexic)
miscellanea
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Se ştie că, de fiecare dată, Premiul Nobel pentru Literatură – aşteptat cu nerăbdare atât de către iubitorii de literatură, cât şi de pariori (pentru că, într-adevăr, astăzi totul, chiar şi cultura, se joacă la bursa pariurilor!) – provoacă în fiecare an surprize, contestări, dezbateri şi controverse aprinse. Însă anul acesta, Academia Regală Suedeză a … Continuă să citești Un NOBEL cu cântec
miscellanea
SONIA ELVIREANU
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Interesul pentru literatura belgiană aduce în atenţia lectorilor scriitori belgieni importanţi prin traducerile unor pasionaţi de limba franceză. Un astfel de demers aparţine tinerilor universitari clujeni Andrei Lazăr şi Adina Forna, care publică în 2015, la editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca, versiunea în limba română a cărţii lui Denis Laoureux Maurice Maeterlinck et … Continuă să citești Maurice Maeterlink şi dramaturgia imaginii. Artele şi literele în simbolismul belgian
miscellanea
LUCIAN SCURTU
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Cartea de debut a bihorencei Ani Bradea, poeme din zid, editura Brumar, Timișoara, 2016, pare a confirma vocația unei poete aflate în deplină maturitate creatoare, deși absența unei minime note biografice estompează profilul autoarei. Florin Dochia, pe coperta IV, sedus, probabil, de poezia acesteia, o prezintă în termeni mai mult decât elogioși, peste măsură chiar, … Continuă să citești Zidul vulnerabil
miscellanea
Alexandru Valentin CRĂCIUN
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Carmen Elena Caragiu – Jurnal de idei (Editura Platytera, 2016) „Biografia mea nu are conţinut, în bună parte din voinţă proprie; mi-am trăit fără rest viaţa în idee”, mărturisea filosoful român Constantin Noica, într-o faimoasă notiță testamentară. Nu știu în ce măsură viața unui om se poate epuiza într-o idee, însă, cu siguranță, ceea ce … Continuă să citești Urme ale dragostei
miscellanea
Eugenia Ţarălungă
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Antiparadisul lui Mihai Eminescu. Eseuri hermeneutice, de Radu Cernătescu, Editura Rafet, Rm. Sărat, 2016, 210 p. Dacă Paradisul este rezervat celor săraci cu duhul (depinde cum înţelegem această sintagmă!), Antiparadisul este al celor care au ca valoare supremă Cunoaşterea, luciferică prin natura ei intrinsecă. „Filosofia este aşezarea fiinţei lumii în noţiuni” – scria Eminescu, pentru … Continuă să citești Breviar editorial
miscellanea
Liviu Ioan Stoiciu
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
ROMÂNIA LITERARĂ 43 / 2016 Din 7 octombrie 2016. Mihai Zamfir: Urmașii lui Constantin Noica au filosofie de aparențe lejere, aerisite: pseudo-jurnale, micro-biografii, însemnări cotidiene, scenete. S-ar zice că, după volumele lui Noica, soarta filozofiei românești ar fi aceea de a se lipsi de filosofare și de sistematic. Apropo de filosofare: scrie Matei Călinescu în … Continuă să citești revista revistelor
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
Pe când frecventam mai asiduu mediile filologice (Facultatea de Litere se chema, atunci, de Filologie), am auzit pe cineva afirmând că lui Caragiale (Ion Luca) i s-ar fi spus Moș Virgulă. Prin redacțiile (literare, că la ziare era altceva, erau altfel de oameni) pe unde mi-am dus viața, exista mai întotdeauna câte cineva vigilent cu … Continuă să citești ELOGIU VIRGULEI
poemul lunii
LEO BUTNARU
Articol publicat în ediția
11-12 / 2016
În timp ce se stingea omul stătea cu braţele ridicate cu unul ce ar ţine parcă o dulie cu celălalt parcă răsucind în ea un bec. Era un om simplu şi nu rosti nicio vorbă memorabilă cum i se întâmplase lui Victor Hugo care exclamase „Văd lumină neagră!” sau lui Goethe care-n ultimul zvâcnet de … Continuă să citești Moartea unui om simplu
poemul lunii
ION TUDOR IOVIAN
Articol publicat în ediția
10 / 2016
m-a privit lung de parcă ar fi trebuit să mor şi era în asfinţit şi o frunză neagră s-a aşezat pe frunte pe nepregătite- aşa vine da da-zice- ştiu că eşti pe moarte omule dar nu muri până duminică – mai am de făcut nişte cumpărături de plătit chiria pe viaţa asta de aruncat pe … Continuă să citești frunza neagră
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
10 / 2016
Nu încetez să mă mir de pasiunea unor oameni care par maturi, cel puțin după înfățișare și pesemne după acte, pentru filmele care până demult erau nu doar considerate ci chiar preferate de copii și, maximum, de adolescenți ceva mai rămași în urmă. Toate Star Trek-urile astea, așa zisele epopei spațiale, SF-uri fără haz și … Continuă să citești REGRESII
centenar
Articol publicat în ediția
10 / 2016
La 7 noiembrie, Mihai Șora împlinește o sută de ani, un veac. Cu această ocazie am ales câteva, puține, fragmente din cartea sa Du dialogue intérieur, cu care a debutat în Franța, la editura Gallimard, acum 69 de ani. Bineînțeles, textele fac parte din varianta română, realizată de Mona Antohi și Sorin Antohi și apărută … Continuă să citești Tânărul Mihai Șora
centenar
Nicoleta Dabija
Articol publicat în ediția
10 / 201610 / 2016
În urmă cu şapte ani, îmi apărea primul articol sub genericul Cronica ideilor la revista Viaţa Românească. Era un text despre cartea de dialoguri Mihai Şora-Leonid Dragomir(1). Peste doi ani, după lectura volumului Clipa şi Timpul(2), am revenit la Mihai Şora, cu un eseu ceva mai consistent. Şi totuşi, nu vă puteţi închipui câte emoţii … Continuă să citești Mai Ştiutorul şi BUCURIA de a fi
exerciții de luciditate
OVIDIU IVANCU
Articol publicat în ediția
10 / 2016
În ediția definitivă, din 1832, a romanului său Notre-Dame de Paris, Victor Hugo introduce trei capitole pe care, spune el, le-ar fi regăsit după publicarea textului, în edițiile sale anterioare. Unul dintre ele vorbește despre mutația fundamentală care are loc în secolul XV, odată cu introducerea și răspândirea tiparului. Hugo pare a crede că, vreme … Continuă să citești Câte ceva despre Hugo, autostrăzi și mall-uri
eseu
Ilina Gregori
Articol publicat în ediția
10 / 2016
O „simfonie” în Muzeul Rechinilor* Ziua a patra De naţionalitate română, Matila C. Ghica [sic] este totodată francez prin trebuinţa ce o simte de a-şi ordona arhitectonic gândirea, englez prin umor, austriac prin pasiune aristocratică pentru titluri şi tradiţie, german prin metodă; prodigioasa lui curiozitate este aceea a unui american, gustul pentru streinătate e slav, … Continuă să citești Din atenţie s-a născut uimirea. Recitindu-l pe Matila Ghyka
