O traducere de poezie presupune confruntarea cu o mare provocare: a reda un conglomerat de forme și idei care au o semnificație și un anumit ,,sunet” special în limba-sursă, într-o limbă-țintă diferită ca structură și ca melodicitate este de cele mai multe ori o întreprindere sortită eșecului. Traducătorul ar trebui să aibă acces la acea … Continuă să citești PRIMELE TRADUCERI ALE VERSURILOR LUI EMINESCU ÎN FRANCEZĂ
Autor: Viața Românească
DESPRE POIETICA HERMETICĂ (I)
Teoria (dar și critica) literară a asociat termenului hermetism[1], înțeles ca o anume proprietate a unui text literar, diferite semnificații și origini, de la o încâlcire filologică deliberată și ostentativă, la o fabulație mistică fără un sistem coordonator și până la prezumția de profunzime insondabilă, inaccesibilă receptorului mediu, reprezentativ. Probabil, cazurile extreme ale asocierii cu … Continuă să citești DESPRE POIETICA HERMETICĂ (I)
„ÎNĂUNTRU” ȘI „AFARĂ” CU POEZIA LUI ANDREI BODIU
Eram obișnuit să-l văd la fiecare ediție a târgurilor de carte de la București. Făceam schimb de opinii (uneori, și de cărți), transmiteam salutări prietenilor de la Brașov, respectiv, celor de la Chișinău sau Bălți. Poetul s-a ales cu „opere complete” mult prea devreme. Trecerea în neființă la o vârstă când toate păreau că doar … Continuă să citești „ÎNĂUNTRU” ȘI „AFARĂ” CU POEZIA LUI ANDREI BODIU
UN OPTZECIST EXEMPLAR
Mai mult ori mai puțin declarat, poezia lui Lucian Scurtu e o producție conflictuală. Prin operația tăioasă a unor exactități autorul are grijă de-a se înfățișa din capul locului pe un ton dubitativ, „slalomând neabil, dar statornic, printre înfrângeri imprevizibile și victorii de o clipă”. În fapt avem a face cu un melanj tensionat de … Continuă să citești UN OPTZECIST EXEMPLAR
VLAD MOLDOVAN, ÎN CONTINUARE
Am urmărit, cred că destul de atent, parcursul poetic al lui Vlad Moldovan, încă de la debutul cu Blank (2009), urmat de Dispars (2012), Band I (2018), Glitch (2019 ), până la Ezoezo (2021). Simpla înşiruire a titlurilor semnalează nu doar familiarizarea evidentă cu limbajul internetului, inevitabil anglo-american, ci şi voinţa de a afirma o … Continuă să citești VLAD MOLDOVAN, ÎN CONTINUARE
ÎNTRE INFERN-PARADIS ȘI RETUR
Cartea lui Stelian Tănase, Viața lui Panait Istrati, debutează ca marile romane realiste de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima parte a secolului XX cu o amplă descriere a locului în care urma să se desfășoare acțiunea: orașul Brăila în preajma anului 1900: „Mai întâi Dunărea, maiestuoasă, dominatoare între maluri mai largi ca oriunde … Continuă să citești ÎNTRE INFERN-PARADIS ȘI RETUR
ÎNȚELEPCIUNE ȘI INFORMAȚIE
Motto: „Acum nu adaptarea la realitate sau corespondența cu ea, ci intersubiectivitatea obiectivează, e obiectiv adevărat dacă mai mulți cred că e adevărat” Mai este înțelepciune în lumea cucerită de comunicare? Așa se numește ultimul capitol din această carte, și din această perspectivă este scrisă: a unei înțelepciuni interogative (tradiționale, filozofice i-aș spune, dacă … Continuă să citești ÎNȚELEPCIUNE ȘI INFORMAȚIE
ÎN INIMA ÎNTUNERICULUI
„Am trăit o viață plină de rușine…” (Osamu Dazai, Decădere umană) Mai puțin cunoscut cititorilor occidentali în comparație cu Yasunari Kawabata sau Yukio Mishima, contemporanii săi, Osamu Dazai (1909 – 1948) este unul dintre marii scriitori japonezi ai secolului XX. Cu o viață scurtă și tumultuoasă, situată parcă de la bun început sub semnul … Continuă să citești ÎN INIMA ÎNTUNERICULUI
IMPERIILE FICȚIUNII
Reeditarea romanului Povestirile lui Cesar Leofu (ed. a doua, revăzută și adăugită, București, Ed. Cartea Românească, 2024, 228 p.) de Gabriel Chifu readuce în atenție un roman din prima etapă de creație a prozatorului de lung parcurs în care s-a transformat, destul de devreme, poetul de la revista Ramuri de odinioară. Chiar de nu ar … Continuă să citești IMPERIILE FICȚIUNII
CARMEN FIRAN: „PÂNĂ CÂND”
Opera lirică a lui Carmen Firan poate fi plasată în postmodernism, cu influențe din neoexpresionism. Scriitura ei este marcată de fragmentarism și colaj ‒ tipic postmodernismului, de teme ale alienării, exilului și identității, de imaginar urban și globalizat, cu intertextualitate și referințe culturale variate. Trăind între România și Statele Unite, Carmen Firan aduce o … Continuă să citești CARMEN FIRAN: „PÂNĂ CÂND”
MoBUFICAREA ARTEI…
…cu un șpriț subțire, de vară! MoBU este acronimul Târgului Internațional de Artă – București. Sau, mă rog, așa cred, descoperind în titlu coincidența dintre particula BU și București, Capitala României. Cu Mo, nu știu cum rămâne. Târgul, aflat la cea de-a treia ediție, a fost deschis timp de cinci zile, între 28 mai și … Continuă să citești MoBUFICAREA ARTEI…
CINEMATOGRAFUL EUROPEAN NU MAI CUNOAȘTE LIMITE
În numărul precedent al revistei, am scris despre șase lungmetraje de ficțiune recente din selecția ediției a XXII-a a festivalului „Crossing Europe” de la Linz, încercând să identific – la nivel de narațiune, temă și stil – unele tendințe ale cinematografului european de azi. Story-urile despre imposibilitatea comunicării din cadrul unor familii disfuncționale/destrămate, discutate în … Continuă să citești CINEMATOGRAFUL EUROPEAN NU MAI CUNOAȘTE LIMITE
Când cel mic devine mare
După mai multe romane autobiografice, cuprinzând fiecare o anume perioadă a vieții sale, Niculae Manolache revine cu alte două volume: Pe ape învolburate și Caracatița nu doarme niciodată (ambele, apărute la Editura Timpul, cu prefețe semnate de Anca Mereuță). Se observă că autorul are un program de editare bine pus la punct, care guvernează ciclicitatea … Continuă să citești Când cel mic devine mare
Breviar editorial
Opera vieții mele de Patrel Berceanu, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2025, 316 p. Cum uneori notorietatea și valoarea sunt (aproape) disjuncte, este binevenită această ediție – definitivă! – realizată de Nicolae Coande cu gând de repoziționare a poetului Patrel Berceanu (1951-2006) în ierarhiile uzuale: „Antologia de față cuprinde cele patru cărți originale apărute în … Continuă să citești Breviar editorial
Revista revistelor
ROMÂNIA LITERARĂ 24-25 / 2025 Din 6 iunie. Răzvan Voncu, la Cronica literară: Anii 1980 în literatura noastră au fost marcați, în principal, de trei fenomene: 1) dispariția marilor scriitori și a personalităților care făceau legătura cu epoca interbelică, 2) ofensiva protocronistă, susținută subteran de instituțiile regimului, și 3) bătălia criticii estetice – din jurul … Continuă să citești Revista revistelor
In memoriam Virgil Nemoianu
Uniunea Scriitorilor din România anunță cu adâncă durere trecerea în eternitate a profesorului și distinsului critic și istoric literar Virgil Nemoianu. Cunoscutul comparatist s-a născut în anul 1940 la București, a absolvit Liceul „Titu Maiorescu” (actualmente Liceul „I. L. Caragiale”) și Facultatea de Limbi Străine (secția germană-engleză). După terminarea facultății (în 1961), a lucrat timp … Continuă să citești In memoriam Virgil Nemoianu
In memoriam Marian Ilea
Uniunea Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe dispariția prematură a prozatorului și dramaturgului Marian Ilea. Marian Ilea s-a născut în 1959 la Ieud (Maramureș). A fost prozator, dramaturg, ziarist, regizor de televiziune. A locuit la Baia Sprie, localitate multietnică de tradiție minerească, model pentru ciclul său de proză Medio-Monte (vechiul nume roman al orașului). … Continuă să citești In memoriam Marian Ilea
In memoriam Nicolae Turtureanu
Născut la 25 noiembrie 1941, în Iacobeni-Dângeni, județul Botoșani, Nicolae Turtureanu a plecat la cele veșnice marți, 17 iunie 2025. Licențiat în Filologie (1966), la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, redactor la Radio Iași (1966-1971), la revista Cronica (1971-1998), la revista Timpul (1998-1999), muzeograf la Muzeul Literaturii Române, Iași (2000-2006), Nicolae Turtureanu a debutat în anul … Continuă să citești In memoriam Nicolae Turtureanu
CETĂȚEANUL ORWELL
Unii îl știu pe Cetățeanul Kane, din filmul lui Orson Welles din 1941. În paranteza parantezelor fie amintit, în acest film juca și o actriță cunoscută unor anume generații din serialul vesel Ce vrăji a mai făcut nevasta mea, titlu original, Bewitched. Scurtă vreme după aceea, nu mulți ani, cum i s-a întâmplat colonelului Aureliano … Continuă să citești CETĂȚEANUL ORWELL
ISPITA CARAGIALE
„Dacă am avea pe cine să ne poată duce, am merge încotro ar trebui să mergem. Dar, fiindcă la noi toți comandă și nimeni n-ascultă – căci nu s-au născut încă nici cine să știe comanda, nici cine să știe asculta – mergem și noi cum merg toate în natură, subt imperiul necesității, mergem încotro … Continuă să citești ISPITA CARAGIALE
CARAGIALE ÎNTRE POE ȘI MARK TWAIN
Traducerile din proză la Caragiale sunt un domeniu care a fost adesea mărit de editori – sau cel puțin a fost supus acestor încercări; principalele ținte: Edgar Allan Poe și Mark Twain, autori apreciați de-a lungul timpului de Caragiale, la care s-a reîntors. Caragiale traduce din Egdar Allan Poe după edițiile Baudelaire – Histoires extraordinaires … Continuă să citești CARAGIALE ÎNTRE POE ȘI MARK TWAIN
CE FEL DE CRITIC A FOST NICOLAE MANOLESCU? (VIII)
După ce încheie Arca lui Noe în primăvara lui 1983, Nicolae Manolescu face o pauză în materie de proiecte de anvergură. Își continuă cronicile din România literară și „temele” transferate din Steaua în alte reviste, își vede de cursurile de la Universitate, dar nu mai lucrează câțiva ani la o carte anume, la vreun subiect … Continuă să citești CE FEL DE CRITIC A FOST NICOLAE MANOLESCU? (VIII)
VARIAȚII ASUPRA PERSPECTIVEI
Când cineva își începe explicația, într-un context științific, prin a spune „în viziunea mea”, „din punctul meu de vedere”, „în perspectiva mea”, ne dă de înțeles că ideile pe care urmează să le transmită nu sunt 100 % certe, că nu au trecut prin metode infailibile de verificare și validare, că, prin urmare, va fi … Continuă să citești VARIAȚII ASUPRA PERSPECTIVEI
poeme
o întâmplare le-a spus ce doreau să audă era ecoul dorințelor tuturor brațul de care te sprijini când vrea să te-nghită prăpastia îl priveau cu încrederea cu care slujbașul se dă pe mâna statului cu speranța cu care hoțul pășește-n pretoriul instanței cuvintele lui erau puntea de lacrimi pe care li se întâlneau privirile era … Continuă să citești poeme