11
Cristian PĂTRĂȘCONIU
Articol publicat în ediția
6/2021
1. Numerii. Deuteronomul – acestea dau conținutul volumului cu numărul trei al unui cu totul remarcabil eveniment pentru cultura română: imensul șantier de a aduce (în premieră) Biblia după textul ebraic în limba română. Cartea – excepțională din toate punctele de vedere, și ca obiect de sărbătoare editorială – a apărut în primăvara acestui an, … Continuă să citești BILBIA EBRAICĂ ÎN ROMÂNEȘTE. ÎNCĂ UN PAS
poeme
Nicu Ilie
Articol publicat în ediția
6/2021
Arrêt au fost închiși în propriile capete privarea de libertate s-a produs în lipsa oricărei sentințe irecursibil mai întâi ideile le-au fost înlocuite cu oameni zeci de oameni, sute, mii de oameni un cap devenise stație de metrou la oră de vârf apoi oamenii s-au transformat în ID-uri fiecare în zeci de ID-uri transpirația groasă, … Continuă să citești poeme
cronica filmului
DUMITRU RADU POPA
Articol publicat în ediția
6/2021
N-a avut prea mult noroc marele Mihail Bulgakov cu cea de a șaptea artă. S-au făcut câteva filme, ba și o super-producție occidentală cu distribuție faimoasă (între alții era și Omar Shariff), după Maestrul și Margareta dar toate au fost plate, mediocre, incapabile să prindă nu numai vâna metafizică, dar nici umorul extraordinar al părții … Continuă să citești FUGA
cititor în stele
Emil Lungeanu
Articol publicat în ediția
6/2021
Prin opoziţie cu Venus, gigantica planetă Jupiter îşi merită cu prisosinţă numele. Nu doar că este cea mai băbăneaţă din întreg sistemul solar (aproape unsprezece diametre terestre), dar chiar îşi are propriul imperiu de sateliţi (79), inele, asteroizi şi chiar comete, aşa cum îi stă bine unui cârmuitor al pantheonului. Impresia pe care ţi-o produce … Continuă să citești Dor de Troia
cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU
Articol publicat în ediția
6/2021
Cu studii liceale româneşti (a absolvit Colegiul Naţional „Constantin Diaconovici Loga” din Timişoara) şi şcoala de ofiţeri (întreruptă de obligaţia de a se „repatria”, împreună cu familia, în Basarabia sovietică), Aureliu Busuioc (1928 – 2012) a fost nu doar un bun stilist, ci şi cel mai stilat scriitor din Chişinăul anilor postbelici. Iar cum stilul … Continuă să citești Proza scurtă şi proza „scurtă de tot”
cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU
Articol publicat în ediția
6/2021
Sub un titlu mucalit, La spartul tîrgului, Niculae Gheran își trece în revistă întreaga existență de nonagenar. Începînd cu copilăria petrecută, vorba romanței, „la margine de București”, în pestrițul Obor, nașterea fiindu-i marcată însă de-o împrejurare care ar putea fi socotită de rău augur, „fiindcă, peste două săptămîni, avea să vină «vinerea neagră» de pe … Continuă să citești Bilanțul unui nonagenar
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
6/2021
„Desantiștii” lui Ovid S. Crohmălniceanu ar putea fi numiți la noi „Generația prozei scurte”, cu la fel de mult temei ca generația „optzecistă”, denumire sub care au intrat în istoria literaturii române. Cu monotonia fiecărei zile, prăfuitele drumuri de țară din naveta cotidiană în mediul rural a unor profesori îmbibați de carte și (auto)ironie, cu … Continuă să citești ORFEVRĂRIE EPICĂ
cronica edițiilor
NICOLAE MECU
Articol publicat în ediția
6/2021
Fără a fi nici până atunci uitat sau marginalizat, Ștefan Petică depășea cu adevărat statutul de scriitor minor odată cu Istoria lui G. Călinescu (1941), urmată la trei ani de aceea triumviră (Cioculescu – Streinu – Vianu). Cea dintâi recunoștea în el pe primul nostru simbolist „declarat” și surprinzător de modern, iar în analiza poeziei … Continuă să citești ADEVĂRATA ANVERGURĂ A PRIMULUI SIMBOLIST
cronica traducerilor
6/2021Rodica Grigore
Articol publicat în ediția
„Nu e vorba atât că aș vrea să mor, ci mai degrabă că am obosit să trăiesc.” (Ryūnosuke Akutagawa) S-a spus despre el că este un Edgar Allan Poe al Japoniei, a fost comparat cu maeștrii prozei europene, de la Dostoievski sau Strindberg până la Flaubert sau Henry James, iar el însuși a vorbit despre … Continuă să citești Ryūnosuke Akutagawa. Mai presus de viață, arta
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
6/2021
De Ioan Iacob, și ca prieten, și ca artist, nouă ne place tare. Oricum – îngândurat, cu privirea pierdută, zâmbind misterios și șfichiuind în același timp fumul țigării printre buze, râzând la o glumă serioasă (nu râde la orice banc!), cu o destindere totală a faciesului sau, cine știe, combătându-i „lohengrinește” (dar cu respect!) și … Continuă să citești IACOB SAU VADEMECUM VĂ PLACE
cronica filmului
Ioan-Pavel Azap
Articol publicat în ediția
6/2021
Pentru filmul românesc, perioada interbelică este una de tatonări, de incertitudini și instabilitate, evoluția sa fiind lentă și sincopată. După succesul comercial avut cu Independența României (1912), primul lungmetraj de ficțiune românesc, Leon Popescu se implică tot mai serios în producția cinematografică și înființează în acest scop, în 1913, „Filmul de Artă Leon M. Popescu”, … Continuă să citești FILMUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ
teatru
Dana Pocea
Articol publicat în ediția
6/2021
Presată permanent, mereu în întrecere cu cronometrul, adesea mi se întâmplă să citesc și la volan. Nu în timp ce conduc, firește. Traficul bucureștean îmi oferă însă cu generozitate momente de ieșire din cotidian pentru a plonja în ficțiune. Chiar în plină iarnă (luni 1 februarie a.c.), în apropiere de Piața Romană, am avut parte … Continuă să citești Cercetare și etică
miscellanea
MARCEL LUCACIU
Articol publicat în ediția
6/2021
A pătrunde în intimitatea relaţiei Mihai Eminescu – Veronica Micle, fie prin intermediul corespondenţei păstrate, fie răsfoind amintirile contemporanilor, pare un gest de impietate. Şi totuşi, nevoia de a cunoaşte, de a reaborda o tensionată poveste de dragoste, poate deveni, oricând, imperioasă, dacă nu salutară. Atins de aripa iubirilor împărtăşite sau nu (Casandra Alupului, Eliza, … Continuă să citești Legenda unei mari iubiri
miscellanea
FL. TOMA
Articol publicat în ediția
6/2021
Nichita Stănescu este ploieștean. Unul dintre cei trei mari înnoitori ai codului poetic (Eminescu-Arghezi-Nichita), pe care se sprijină lirica românească. Dar nu despre toată opera magică a Marele Blond al Poeziei vrem a scrie azi, noi, cronicart-ul și umbra lui, în exprimări rotunde și exuberante, aflate la îndelimba oricărui ploieștean astuțios în vorbe. Așa, deci, … Continuă să citești Nuduri și semne
miscellanea
Laura Guţanu
Articol publicat în ediția
6/2021
La cartea de memorii a Olimpiei Zamfirescu (Gustul amar al ciocolatei: jurnalul unei supravieţuitoare, în românește de Lidia Grădinaru, Corint Books, 2019) am ajuns după ce am citit că G. M. Cantacuzino, în încercarea eşuată de a fugi din ţară, a fost însoţit de Pia Zamfirescu, cu care avea în acel moment o legătură. În … Continuă să citești Memoriile unei supraviețuitoare
miscellanea
Iulian Bitoleanu
Articol publicat în ediția
6/2021
Volumul din 2012, Basarab Nicolescu, sub semnul septenarului, de Petrișor Militaru și Luiza Mitu, Editura Aius, Craiova, iese din tiparul clasic al lucrărilor de tip laudatio, semn al cumpătării autorilor, al nealinierii și al diversității compoziționale, în sensul investigării universului operei reputatului universitar din capitala Franței, cu focusarea pe anumite lucrări, cu descinderi abile în … Continuă să citești Basarab Nicolescu și transdisciplinaritatea
miscellanea
EUGENIA ȚARĂLUNGĂ
Articol publicat în ediția
6/2021
Madonizând/Angelizzando de Geo Vasile, Cartea Românească Educațional, Iași, 2020, 155 p. A fi ardent și în același a respecta niște canoane estetice, eventual localizându-le tocmai pentru a le bruia/blura, nu e deloc simplu. Părea că, la noi, numai Nora Iuga poate face cu brio așa ceva. După decenii de traduceri, de alcătuit antologii și ediții … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
miscellanea
LIVIU IOAN STOICIU
Articol publicat în ediția
6/2021
ROMÂNIA LITERARĂ 17-18 / 2021 Din 30 aprilie 2021. Irina Petraș, „Despre carența de viitor”: De-a lungul anilor, de câte ori m-a nemulțumit vreo împotmolire, vreo derută, vreo stângăcie a societății românești, le-am dat repetat dreptate unor Drăghicescu ori Cioran, cel din Schimbarea la față…, să zicem, dar mai ales lui Rădulescu-Motru care, în capitolul … Continuă să citești revista revistelor
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
5/2021
Se observă de mulți ani în lumea (fostă) civilizată o mișcare tot mai vehementă de ștergere a trecutului din memoria oamenilor. De golire a memoriei colective, dar și individuale, pentru introducerea în loc a ce, oare? Propaganda pentru trăirile momentului e în creștere. O vreme a fost luată doar drept reclamă pentru produse de uz … Continuă să citești Ștergerea memoriei
interviu
Articol publicat în ediția
5/2021
interviu cu Ioan Stanomir Comunismul este o ordine totalitară întemeiată pe cuvinte. Ceaușismul, o variantă de stalinism. Mineriada din iunie 1990 este un triumf postum al ceauşismului. „Comunismul a fost un regim întemeiat pe puterea cuvintelor. Marxism-leninismul şi ceauşismul au mizat pe capacitatea ideilor de a mobiliza şi legitima tirania. Lumea pe care o descrie … Continuă să citești „Cuvintele nu pot fi inocente în comunism”
istorie
Dan Gulea
Articol publicat în ediția
5/2021
Al doilea ministeriat: chestiunea socialistă Al doilea ministeriat al lui Maiorescu1 survenea în condiții speciale, într-un guvern constituit imediat după marea guvernare liberală (1876-1888); se poate spune și că marea guvernare liberală întrerupe primele mandate ale lui Maiorescu (1874-1876; 1888-1889) în calitate de ministru al Cultelor și Instrucțiunii publice. Se produsese o distanțare de principiile … Continuă să citești Titu Maiorescu, ministru al învățământului
comentarii critice
CONSTANTIN TRANDAFIR
Articol publicat în ediția
5/2021
Acest tip de aventură presupune întâi de toate o ordine interioară, „cârma minţii”. Se ştie cum creativitatea pune ordine în haosul naturii. Dar numai în aventură omul ajunge să se cunoască pe sine şi să-şi împlinească chemarea. O aventură în libertate, posibilitate de a merge mai departe şi de a-ţi verifica resursele faţă de o … Continuă să citești Ion Pillat. Aventura creaţiei
arhiva
Liviu Bordaș
Articol publicat în ediția
5/2021
Irina Eliade (1920-1998) poartă același nume ca savantul de la Chicago în urma unei înrudiri matrimoniale.1 Dar, așa cum spunea ea însăși, aceasta era cea de-a doua intrare în casa Eliade. S-a născut la Ploiești, fiică a Mariei (n. Ștefănescu) și a lui Petru Hanciu, dar familia s-a mutat peste câțiva ani la București, într-o … Continuă să citești Mircea Eliade și corespondenții săi
Irina Eliade
lumea teatrului
ALEXA VISARION
Articol publicat în ediția
5/2021
…timpul, care ne transformă în obiecte, ne îmulțește singurătatea firească… Derek Walcott … spelling, please! English spelling I (ai) = impostură, incultură, impertinență M (em) = mediocritate, mistificare, maculare „Care este strategia de supravieţuire a unei comunităţi omeneşti într-o condiţie de catastrofe înlănţuite – de catastrofă perpetuă? Şi ce anume rămâne valid dintr-o comunitate, dintr-o … Continuă să citești Tandemul I&M
