O APĂ AMARĂ am căutat poezia în locuri nepotrivite ar spune unii dar cine să știe ce loc s-ar potrivi poeziei cum umblă ea ca o felină subțire cum blana ei abia atinge câteva smocuri de iarbă am căutat poezia în dragoste și în ură am mers pe urmele ei am purtat pe brațe atâta-ntuneric … Continuă să citești poeme
Pus în scenă de agitaţia atmosferică, spectacolul licuricilor de pe bolta cerească nu e decât o farsă. Totuşi, există şi anumite stele – variabilele – care chiar „îţi fac cu ochiul”, într-un limbaj subtil şi extrem de complicat în comparaţie cu care un dicţionar de chineză mandarină sau cantoneză e lectură de vacanţă. Pentru sănătatea … Continuă să citești De ce-ţi face o stea cu ochiul
Teo Chiriac scrie în primul număr din acest an al Revistei literare de la Chișinău despre război. Meditații ale unui scriitor, după revelion, când războiul din Ucraina încă nu pornise, dar nervii dezgoliți ai artistului îi simțeau deja suflarea. Apocalipsa după Putin, așa se intitulează textul (care anunță un serial). Azi ni se pare un … Continuă să citești „Apocalipsele” lui Teo
După știința mea, este o situație unică în cultura noastră aceea în care un scriitor major se bucură de două monografii cu ambiția completitudinii într-un interval de numai câțiva ani. Istoriografia noastră literară nu este îndeobște așa de generoasă. E drept că subiectul merită cu asupră de măsură acest festin: se numește Nicolae Steinhardt. În … Continuă să citești PIEZIȘ
O luxoasă carte-album ne înfățișează Gabriel Chifu în concrescență creatoare cu ilustrația lui Mircea Bochiș. Astfel cum am remarcat și cu alt prilej, în pofida datelor d-sale psihosomatice stenice, a armonioasei prezențe sociale de care are parte, poetul posedă o dispoziție saturniană căreia nu ezită a-i da glas în continuare. Aparențele pot înșela. Simbolul declarat … Continuă să citești Ut pictura poesis?
Într-o scurtă prefaţă la volumul de versuri Atât (Ed. Tracus Arte, 2017), Sorin Mărculescu mărturiseşte că încheie ansamblul pus de-a lungul anilor sub titlul mallarméan Carte singură. Ar fi a şaptea secvenţă a lui, şi poate cifra 7 are cota ei de valoare simbolică. În tot ce a scris până acum, poetul a rămas fidel … Continuă să citești SORIN MĂRCULESCU – ÎNCHEIEREA UNUI CICLU
Colegul nostru din paginile de cronică literară, Mircea V. Ciobanu este, într-un fel, opusul lui G. Călinescu. Dacă pentru canonicul autor al Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, pentru a fi un bun critic literar trebuia, în prealabil, să fii un creator care a exersat, eventual a ratat, cât mai multe genuri … Continuă să citești LITERATURA ȘI VIAȚA
Moartea lui Isus, cartea care încheie trilogia alegorică și marele proiect narativ la care J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel și de două ori câștigător al prestigiosului Booker Prize, a lucrat în ultimul deceniu, relatează, după cum cititorul află chiar din titlu, tragicul sfârșit al lui David, neobișnuitul protagonist pe care scriitorul îl impusese încă … Continuă să citești J.M. Coetzee. Despre oameni și cărți
Seminția asta omenească este prevăzută – de când hăăăt!, tocmai dintru tempore-le zămislirii sale de către Divinitate – cu putința celor mai neașteptate îngemănări de însușiri. Peste încă o eternitate, această împreunare a creat, în terminologia petrecută în laboratoarele inteligente ale Logosului, un adjectiv cel puțin la fel de interesant ca și, bunăoară, „estetic”. Sincretic. … Continuă să citești UN APOLINIAC: VLAD CIOBANU
Așa cum am mai spus, când am scris în cadrul acestei rubrici despre cele două filme ale lui Ridley Scott lansate aproape simultan (Ultimul duel / The Last Duel și Casa Gucci / House of Gucci), interdicțiile din timpul pandemiei au afectat producția de film, pe de o parte, iar pe de altă parte au … Continuă să citești ÎNTRE BRANAGH ȘI ALMODÓVAR