Paul, licean 7 aprilie 1975 Eu sunt filfizonul. Pentru proști, a te îngriji puțin pentru a arăta onorabil în societate înseamnă să fii prost. Mi se pare normal să faci duș zilnic, să te piepteni, să ai niște haine care să cadă bine pe tine. Chiar și ținuta trebuie să fie una semeață, de bărbat. … Continuă să citești Trecutul este o femeie insistentă
La fel ca în beletristică, și în materie de dezvoltare personală, în librăriile noastre se găsesc mult mai multe cărți traduse decât scrise de autori români. Astfel că apariția pe piață a lucrării Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor, de Alexandru Vlad Ciurea, umple un gol evident, descurajant deopotrivă pentru cititori și autori. Poate că tocmai … Continuă să citești CREIERUL – COMOARA DIN CUTIA CRANIANĂ
Întrucât clasificarea morfologică a galaxiilor pe care ne-a ocazionat-o vizitarea Grupului Local nu include radiogalaxiile şi rubedeniile lor, iată-mă acum transmiţând de la acest microfon, la cererea ascultătorilor, şi ceva ştiri despre familia galaxiilor cu nucleu activ, care, pe lângă lumina stelelor, mai au şi o strălucire suplimentară invizibilă. Ceea ce le este comun membrilor … Continuă să citești La cererea ascultătorilor
Dacă Ambasada Ucrainei la Chișinău ar vrea să acorde premii pentru susținerea Ucrainei, Dumitru Crudu ar trebui să fie primul laureat. A pichetat Ambasada Rusiei în repetate rânduri, singur, cu colegii scriitori, cu prietenii. A scris scenariul unui spectacol poetic, Recviem pentru Bucea, montat pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. A tradus versuri … Continuă să citești Literatura angajată
Eugen Bunaru, poet al subtilităților percepționale care le preced pe cele lirice parcă spre a le favoriza anticipativ. Punctul de pornire al textului se află nu o dată la acest nivel elementar, senzațiile se atrag, se opun, se grupează în ciorchini ai sensibilității, în măsură a priza viața lăuntrică. Mișcarea în cauză dobândește un caracter … Continuă să citești Un ermetism al firescului
La scurtă vreme după publicarea celor două eseuri critice dedicate lui Fernando Pessoa (Lăuntrul ca scenă, Editura Tracus Arte, 2021) și Dragă Fernando Pessoa (Editura Vremea, tot din în același an), Angela Martin reapare cu o carte nouă, în centrul căreia se află marele critic genevez Jean Starobinski (1920-2019): Jean Starobinski, plenitudinea posibilă (Editura Școala … Continuă să citești ÎN APROPIEREA LUI JEAN STAROBINSKI
Pe supracoperta romanului lui Mircea Cărtărescu, Theodoros, figurează o singură recomandare, din șase cuvinte, reprodusă după publicația germană Die Zeit: „O scriitură unică la nivel mondial”. Nu este foarte clar dacă este de bine sau de rău (înclini să crezi că este mai degrabă de bine), dar cele câteva cuvinte îți aduc promisiunea unei certitudini: … Continuă să citești CRONICA VALAHO-ETIOPIANĂ
Întâmplarea face ca, în vremea în care tocmai citeam cea mai recentă carte a lui Horia-Roman Patapievici, abia redeschisul TVR Cultural să reia difuzarea unor emisiuni din seria Înapoi la argument pe care el o făcea cândva la acest post. M-a frapat abia acum un amănunt, neobservat la vremea respectivă: știința (atât de rară, tot … Continuă să citești ASCULTAREA
Preocupată de pericolul reprezentat de efectele dramatice ale schimbărilor climatice și, în egală măsură, de evaluarea, din perspective inedite, a relațiilor interumane, scriitoarea norvegiană Maja Lunde propune cititorilor, prin cel mai recent roman al său, Ultimii cai din stepă, nu doar o impresionantă istorie a încercărilor cercetătorilor de a înțelege mai bine o specie aparte … Continuă să citești DESPRE OAMENI ȘI CAI
În Jurnal 2000-2012, Cornel Nistea își asumă rolul, simțit ca necesar, de transmițător de memorie. De altfel, aproape tot ce scrie Cornel Nistea are această coordonată, mai mult sau mai puțin vizibilă: în jurnale, în proza scurtă, în romane. 1. Tradiții identitare. Autorul înregistrează cu tristețe îndepărtarea de tradițiile populare, cele care ne-au dat specificul … Continuă să citești Cornel Nistea, transmițător de memorie