lecturi fidele
LILI CRĂCIUN
Articol publicat în ediția
1/2026
Romanul scriitorului arădean Gheorghe Schwartz, Convoiul, este provocator. Împărțit în trei părți: Trupul șarpelui, Afară și Înăuntru, romanul este o distopie. Pornind de la unele teorii care înfierbântă azi mințile oamenilor – cum ar fi hegemonia serviciilor secrete și a băncilor în lume, precum și iminenta robotizare în toate sectoarele de activitate, inclusiv în creație … Continuă să citești IDENTITĂȚI FĂRĂ IDENTITATE
lecturi fidele
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
1/2026
Emi– și Imi-, două prefixe răzbătătoare astăzi în lume, ce se încaibără care să se așeze prima înaintea „grației”. Adică, „să ne luăm grația de libertate!”, grația de a ne mișca, grația de a fi dinamici, mobili, firește, în conformitate cu Legea a doua a dinamicii, care afirmă că accelerația unui corp este direct proporțională … Continuă să citești STILISTICA MIGRAȚIEI
miscellanea
Nicolae Prelipceanu
Articol publicat în ediția
1/2026
O Lisistrată modernă Piesa lui Matei Vișniec, Lysistrata, pornește de la o idee contemporană: a continua în consecințele sale ultime, propuneri dramatice antice, dându-le necesara tentă modernă. De data asta a fost aleasă Lisistrata lui Aristofan. Prima parte este pur și simplu o imitație, cu tente ironice, a modelului, regizoarea Anca Bradu optând pentru o … Continuă să citești Seri de teatru
miscellanea
EUGENIA ȚARĂLUNGĂ
Articol publicat în ediția
1/20261/2026
Cartea conflictelor de Mircea Stâncel, Editura Limes, Floreşti, 2025 Nu că ar fi vreun conflict în paginile cărții, este doar un conflict interior, în urma unui dezastru amoros acaparator: „ești mai mică decât mine cu un secol/ dai foc dulapului şi îţi scoţi doar rochiile tale/ în culoarea lor sunt imprimate multe îmbrăţişări/ curios, toate … Continuă să citești Breviar editorial
miscellanea
LIVIU IOAN STOICIU
Articol publicat în ediția
1/2026
ROMÂNIA LITERARĂ 50 / 2025 Din 28 noiembrie 2025. Mihai Zamfir (interviu realizat de Cristian Pătrășconiu): Eu cred că nivelul superior al literaturii este stilul: adică, specificul lingvistic extraordinar al unui scriitor. Genialitatea, sau talentul măcar, al unui autor, se rezumă la modul în care a scris… Întrebare C.P.: „Cum vedeți rolul criticii literare în … Continuă să citești Revista revistelor
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Aflăm, cu uimire moderată pentru că ne-am dat seama după prețuri, că inflația în luna septembrie a fost circa 10 %. Mai precis, 9,88 %. Cât despre promisiuni pentru tot mai bine și mai bine, astea nu costă nimic, așa că, în cazul lor, inflația e zero. Dar să nu ne iluzionăm că inflația se … Continuă să citești INFLAȚIILE
restituiri VR
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Prostul-gust e o particularitate relativ modernă, izvorîtă, în mare parte, din însăși progresele nevoii de frumos. Cine cade în prost-gust dovedește că îl căuta pe celălalt; și numai într’o societate ca cea de astăzi, unde frumosul e cu atîta frenezie căutat, – numai acolo urîtul poate fi atîta de ușor găsit. Căci asupra conștiinților contemporane, … Continuă să citești CONSIDERAȚII ASUPRA PROSTULUI-GUST
viața literaturii
ION BOGDAN LEFTER
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Istoria critică a literaturii române – majoră și imperfectă… În precedentul episod al acestui „serial” am reconstituit lansarea și întâmpinarea Istoriei critice a literaturii române. Pasul următor: prezentarea conținutului efectiv al cărții. E-adevărat că abundența comentariilor din presa culturală și, în ce-l privește pe autorul „serialului”, nu doar cele spuse în dezbaterea „avanpremierei” de la … Continuă să citești CE FEL DE CRITIC A FOST NICOLAE MANOLESCU? (XI)
remember
DAN GULEA
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Ion Stratan este cel mai apropiat poet de Nichita Stănescu din generația optzecistă, prin ermetismul și permanentul pariu pe imagism, observate în mai multe rânduri de critică; în plus, referentul ploieștean, locul lor natal, poate că a jucat un rol. Începând să îl frecventeze din 1979, când Nichita Stănescu îi desenează un portret, cu adagiul … Continuă să citești ION STRATAN DINSPRE NICHITA STĂNESCU
atelier/ poezie
ION POP
Articol publicat în ediția
11-12/2025
CE DE COLUMBI! Ce de Columbi în mine! Am descoperit, cred, în dimineaţa asta, încă un soare nou. Din atâtea mări de odinioară mi-a mai rămas într-un colţ de pleoapă doar o foarte sărată, anacronică lacrimă. Progresistă cândva, acum tot mai reacţionară. E bine, totuşi. La altă oră, îmi va fi mai uşor, poate, să … Continuă să citești poeme
aniversare
Nicolae Prelipceanu
Articol publicat în ediția
11-12/2025
N-o să încep cu mirarea că tânărul Dorin Tudoran s-a transformat pe nebănuite în octogenarul Dorin Tudoran. Au mai pățit-o și alții. Și apoi ar fi prea simplu și prea banal. Pentru că nimic din ceea ce are legătură cu Dorin Tudoran, tânăr sau adult, nu e simplu și nu e banal. Și, de fapt, … Continuă să citești 80
DORIN TUDORAN, NU NUMAI O ANIVERSARE
lumea teatrului
ALEXA VISARION
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Personaje: Bătrânul actor Sufleorul Acest scenariu reunește Cântecul Lebedei, teme din Trei surori, Unchiul Vanea, Livada de vișini, Pescărușul și fragmente din scrisorile lui A.P. Cehov, cu momente shakespeariene din Hamlet, Macbeth, Regele Lear, Richard al II-lea, Richard al III-lea și Furtuna. Am regizat două versiuni scenice ale scenariului la Teatrul Național „Radu Stanca” … Continuă să citești NOAPTEA BUFONILOR
eseu
AUREL CODOBAN
Articol publicat în ediția
11-12/2025
„Creierul electronic va fi exact. Cel viu, adevărat.” Constantin Noica Tot mai mult, Noica pare să devină pentru noi o figură a trecutului. S-a scris mult în anii ᷾90 despre el. Cu o cadență tot mai rară, s-a scris și după aceea în toți acești ani. Prietenii mei de la Timișoara și Arad, ca și … Continuă să citești CE GÂNDEA NOICA DESPRE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ?
dialog VR
PĂRINTELE BOGDAN TĂTARU-CAZABAN:
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Dialog realizat de Cristian Pătrășconiu. Cartea de la care pleacă și dialogul de mai jos: Biografia Lui Iisus. După Evangelii de Gianfranco Ravasi (n. 18 octombrie 1942), unul dintre numele importante ale gândirii teologice apusene actuale. Și mai mult decât atât: teolog, arheolog, reputat specialist în studiul Bibliei și al limbii și culturii ebraice, cardinal … Continuă să citești GIANFRANCO RAVASI – PUNȚI CU SCRIPTURA, PUNȚI DINSPRE LUMEA NOASTRĂ, SPRE CUVÂNTUL REVELAT
poeți în timpul intermediar
SEBASTIAN REICHMANN
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Simt de multă vreme nevoia de a scrie despre Erri de Luca (născut la Napoli, în 1950), un prozator și poet (care și-a câștigat relativ târziu, în 1989, accidental, după propriile spuse, statutul de scriitor, prin publicarea unei prime cărți autobiografice, Nu aici, nu acum). Mi se pare, pe de o parte, o sarcină de … Continuă să citești ERRI DE LUCA ÎNTRE „LOTTA CONTINUA” ȘI „BIBLIE”
eseu
VIANU MUREȘAN
Articol publicat în ediția
11-12/2025
„IA nu are un daimon” Nu m-ar mira dacă la un moment dat, pe lângă altele, multe sarcini preluate de Inteligența Artificială, ar fi și aceea de „a face” filosofie. Am pus ghilimele verbului pentru că nu m-am convins încă până acum că sensul filosofiei ar putea fi rezumat în ceva care ține de facere, … Continuă să citești CUM AR FI SĂ FACĂ INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ FILOSOFIE
după 20 de ani
DUMITRU ŢEPENEAG
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Comunismul ne-a izolat pe mai multe planuri… Nu mai aparţineam lumii libere – cum zicea Free Europe, – eram claustraţi, imobilizaţi, ignorând multe lucruri şi făcându-ne iluzii în legătură cu altele. Eram victimele imobilismului şi ale îndepărtării. Sub Ceauşescu priveam Europa de departe, de foarte departe, de parcă am fi fost exilaţi pe planeta Marte … Continuă să citești EUROPA! EUROPA!
poeme
Articol publicat în ediția
11-12/2025
atunci știți când e vorba de poezie sunt mic ca atunci când eram la bunici la țară în Lăstun ei împingeau iar eu ajungeam la volan dar nu și la pedale și ce fericit eram despre autostrăzile cititului și-am citit și-am citit cuvintele au răsărit asemeni soarelui au încălzit chipuri inimile au stat cu fruntea … Continuă să citești poeme de GABRIEL NICOLAE MIHĂILĂ
poeme
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Martorii de pe rafturi Cu siguranță ai cunoscut și tu O mulțime de femei frumoase Și la fel ca mine, observai cum Femeile rămâneau o vreme, nu prea mult, lângă tine, Iar frumusețea mergea mai departe. Trecea de la o femeie la alta, De la unul ca mine, la altul ca tine, Dacă aveam norocul … Continuă să citești poeme de LIVIU MIRCEA
poeme
Articol publicat în ediția
11-12/2025
* * * prizonieri pe o corabie în largul mării el cântă la ghitară ea dansează mişcările ei ard ochii ca sarea mateloţii râd aplaudă se închină la buricul femeii cum la Steaua Polară curge romul poate şi sângele cui îi pasă se joacă barbut zarurile sar mai sus decât peştii marea îşi împinge ecoul … Continuă să citești poeme de COSTEL STANCU
eveniment
N. Prelipceanu
Articol publicat în ediția
11-12/2025
La redeschiderea stagiunii teatrale, un spectacol încântător ne-a oferit Odeonul, teatrul de lângă Capșa. Sigur, Macbeth de Shakespeare nu produce o încântare datorită crimei înfiorătoare; regicidul comis de erou îi îndepărtează pe spectatorii atenți la subiect de vreo posibilă plăcere. Dar spectacolul de la Odeon a fost, totuși, o excepție. Dacă m-aș număra printre acei … Continuă să citești MACBETH, DE LA COMEDIA FRANCEZĂ (PARIS) LA ODEON (BUCUREȘTI)
studia
EMIL DINGA
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Preambul În comunicarea anterioară privitoare la poietica hermetică, am menționat o problemă cu care se confruntă post-modernismul fundamentalist,[1] anume folosirea unui limbaj cât mai comun, „limbajul străzii” – de altfel, nu doar limbajul este „coborât în stradă”, ci și tematica, viziunea și, așa cum arăt în altă parte,[2] exemplaritatea și pedagogismul operei literare. Desigur, curentele … Continuă să citești DESPRE POIETICA HERMETICĂ (II)
proză
RODICA BRETIN
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Cine n-ar fi vrut să fie prietenă cu Draga? În pauze, fetele i se grămădeau împrejur, ca albinuțele în jurul reginei-mamă. Trântorii, băieții adică, dădeau și ei târcoale, prefăcându-se dezinteresați. Câteodată reușeau, mai ales în zilele când Draga aducea la școală, spre a fi pipăite și râvnite, lucruri de-ale fetelor: păpuși care dădeau ochii peste … Continuă să citești DRAGA
proză
MARIA-GABRIELA CONSTANTIN
Articol publicat în ediția
11-12/2025
Când porniseră la drum, sta să plouă în oricare clipă. Cerul e încărcat ca un uger de vacă, remarcase hâtru Pietro, poetul, la plecare – dar ele nu se răzgândiră. Fie ce-o fi. Ajunseră mai repede decât se așteptau, poate pentru că de-a lungul drumului, care nu durase nici o oră, atenția le-o absorbise pădurea. … Continuă să citești ȘI, IARĂȘI, ȘUVOAIE
