Cum oare va arăta, cum va suna povestea de viață a celor care cresc, încă de la naștere, agățați de ecrane? Ce narațiune va construi mintea acestor copii care „interacționează” cu ecranul de mici, disturbați fiind, preț de câteva ore zilnic, de mersul la grădiniță sau la școală? Va fi viața lor, mai degrabă, o … Continuă să citești PROȘTII CARE NU PRICEP NIMIC N-AU DECÂT SĂ MOARĂ. NOI SUNTEM ETERNI
Autor: Viața Românească
PSIHEDELICA
GO este un joc strategic pentru doi jucători, asemănător cu șahul, însă mult mai complex, cu originea în China antică. Se juca pe o masă care avea desenat un caroiaj, iar piesele (discuri albe sau negre) se lăsau plasate, pe rând, în intersecții de către împărații chinezi și partenerii lor de joc, în așa fel … Continuă să citești PSIHEDELICA
poeme
un hobbit știrb cine a plecat din sine și-ncepe să plângă în beznă este doar un hobbit doldora de insignifianțe rătăcind în statistica optimismului fiecare poartă o frică cenușie pentru că oamenii sunt condamnați să fie săraci atunci când se întorc în ei înșiși translatorul de lângă noi devine tot mai nervos văzând că tot … Continuă să citești poeme
puzzle games în orașul dormitor
puzzle games în orașul dormitor – 1 cred: unui scriitor la care ţin poate că tatăl i-a dat viaţă, atunci când s-a spânzurat; și mai cred că nici măcar un sfânt nu poate rezista dragostei celorlalţi, mulţimii netemătoare ce vine și-l înconjoară întruna fără să înţeleagă că el chiar vrea să fie singur în colţ … Continuă să citești puzzle games în orașul dormitor
SUNT EU OARE PĂZITORUL FRATELUI MEU?
(despre arta de a-ți păsa de celălalt) Veșnicia a început deja. În acest interval, pe un coridor continuu, ne petrecem zilele, eternitatea nu e doar o promisiune a unei iluzii post-mortem, un spațiu în care o să bântuim în anterie albe prin Câmpiile Elizee sau o să fierbem în cazane, sau pur și simplu nu … Continuă să citești SUNT EU OARE PĂZITORUL FRATELUI MEU?
LOCUL UNDE PARADISUL SE TOPEȘTE ÎN INFERN
Noua carte a Paulei Erizanu (jurnalista, poeta, romanciera, antologatoarea de versuri) e rezultatul (recte: rezultanta) comunicării autoarei cu oamenii cei mai diferiți, fie ascultându-i pe viu, fie protagoniştii spunându-și povestea la telefon. O însumare a unor istorii acumulate într-un timp restrâns. Diferite ca substanţă, durată şi stilistică, singurul lucru care le uneşte e perspectiva sincronizată: … Continuă să citești LOCUL UNDE PARADISUL SE TOPEȘTE ÎN INFERN
JAN WILLEM BOS – INTELECTUALUL ÎMPĂTIMIT DE ROMÂNIA ȘI DE LITERATURA ROMÂNĂ
Nu vom vorbi niciodată îndeajuns despre meritele traducătorilor care fac cunoscută lumii valorile noastre spirituale. Nu sunt atât de numeroși cum ne place să credem, judecând valoarea intrinsecă a literaturii române, sau suficient de capabili să ne oblojească frustrarea pe care o resimțim față de condiția noastră periferică în spațiul culturii europene. De aceea acești … Continuă să citești JAN WILLEM BOS – INTELECTUALUL ÎMPĂTIMIT DE ROMÂNIA ȘI DE LITERATURA ROMÂNĂ
O BIOGRAFIE APOFATICĂ
De la început se cuvine spus apăsat că avem de-a face cu o carte splendidă per se, dincolo de meritul de a restitui literaturii și culturii române una dintre cele mai stranii, inclasabile, personalități ale sale: Marcel-Marcu Avramescu. Rar se întâlnește o asemenea simbioză între autor și subiect. Și rar o monografie a unui scriitor … Continuă să citești O BIOGRAFIE APOFATICĂ
O MEDITAȚIE MELANCOLICĂ
Două devieri înregistrează abundenta noastră producție poetică actuală. Pe de o parte o totală destructurare, o succesiune de vorbe anapoda (suprarealismul avea propria sa disciplină inaparentă), pe de alta o dilatare anostă, un narativ confuz care o face adesea greu de urmărit. Și, regretabil, nu doar autorii tineri fac uz de atari pseudosoluții. Poezia lui … Continuă să citești O MEDITAȚIE MELANCOLICĂ
O «DOCUFICŢIUNE» DESPRE LUCIAN BLAGA
Fapt surprinzător la prima vedere, s-au publicat în ultimii câţiva ani câteva „vieţi romanţate” având ca protagonişti scriitori, artişti, oameni de cultură români, într-o suită ce sporeşte mereu la Editura Polirom. Surprinzător, fiindcă acest gen de scrieri n-a prea fost bine primit de critica literară serioasă – un caz elocvent a fost la vremea sa … Continuă să citești O «DOCUFICŢIUNE» DESPRE LUCIAN BLAGA
UN DAVID POPOVICI AL LITERATURII
Ca orice nouă carte a lui Mircea Cărtărescu, jurnalul său, corespunzător anilor 2018-2024 a fost așteptat cu sufletul la gură. Nu e de colea să afli din sursa cea mai credibilă ce se află în sufletul unui scriitor aflat de ani buni pe lista scurtă a potențialilor laureați ai Premiului Nobel pentru literatură, invidiat și … Continuă să citești UN DAVID POPOVICI AL LITERATURII
AVENTURĂ ȘI INIȚIERE
„Fiecare zi e un miracol…” (Monique Proulx, Dă noaptea deoparte) „Un roman unic, poetic și original, descriind cu căldură și înțelegere, dar și cu un remarcabil talent literar întâmplările ce marchează viața unui tânăr care decide să părăsească mica și riguroasa comunitate religioasă în care a trăit până la douăzeci de ani și să cunoască … Continuă să citești AVENTURĂ ȘI INIȚIERE
O CARTE CU LITERE DE GHEAȚĂ
Noua carte de poezii semnată de Gabriel Chifu – Despre petrecerea de sine și alte poezii (Editura Școala Ardeleană, 2024) se constituie într-un surprinzător tratat liric – fără precedență consistentă în lirica optzecistă (și nu numai în acest orizont generaționist!) – despre dramatica intersecție a două contradictorii: ființa și neființa (Vladimir Iankélévitch, Tratat despre moarte, … Continuă să citești O CARTE CU LITERE DE GHEAȚĂ
CUVÂNT CLAR
Prin titlul noii sale cărți, Pinul lui Nietzsche, poetul George Vulturescu propune un interesant joc de idei. Acesta trimite la un titlu cunoscut, Plânsul lui Nietzsche trimițând, mai apoi, la citatul jungian „se spune că nici un copac nu poate crește până în rai, dacă rădăcinile lui nu ajung până în iad” așezându-se mai apoi, … Continuă să citești CUVÂNT CLAR
MAITEC – 100
Cândva, scriam așa: „Instanțele, în general nu sunt nici primele, nici ultimele. Deci, nu există primă instanță, cum nu există ultimă instanță. Cine garantează că, după ultima instanță, nu vine o altă primă instanță? Instanțele sunt imposibil de prins cu acul în insectarul Timpului. Și, mai ales, sunt aproape obositor de continue. Ele se succed … Continuă să citești MAITEC – 100
MATERNITATE, MIGRAȚIE ȘI MAFIE. DESPRE FILMELE TEODOREI ANA MIHAI
Cele trei lungmetraje (două de ficțiune și unul documentar) regizate până acum de cineasta de origine română Teodora Ana Mihai reflectă atât preocupări tematice comune, cât și un devotament remarcabil față de adevărul personajelor sale (mai ales) feminine. În așteptarea mamei Teodora Ana Mihai, născută la București în 1981, a ajuns în Belgia în 1989, … Continuă să citești MATERNITATE, MIGRAȚIE ȘI MAFIE. DESPRE FILMELE TEODOREI ANA MIHAI
Caragiale a vrut să fie deputat de Argeș
La 11 mai 1908, Caragiale a ținut la Pitești o cuvântare de pomină, prin care a cerut, cu umor, votul piteștenilor, pentru a fi ales deputat. Anterior, prin decret regal și susținere liberală, I.L. Caragiale a fost numit și a funcționat, între octombrie 1881 și octombrie 1882, ca revizor școlar, mai întâi pentru județele Baia … Continuă să citești Caragiale a vrut să fie deputat de Argeș
Breviar editorial
Faustia. Resetare de Caliopia Tocală, col. Exit, Editura Junimea, Iași, 2024, 117 p. De obicei, căutăm texte emblematice pentru cartea de față, cea prezentată în rubrică. De data aceasta, dincolo de retorica poeziei de prin mileniul trecut, am selectat, după o îndârjită căutare, un poem dintr-o posibilă carte viitoare, lansată într-un viitor oarecum mai bun … Continuă să citești Breviar editorial
Revista revistelor
ROMÂNIA LITERARĂ 32 / 2025 Din 1 august. Gabriel Chifu, „Însemnări disparate”, care începe cu: Un sondaj realizat de INSCOP Research în parteneriat cu IICCMER ne pune în fața unui rezultat șocant, neliniștitor: două treimi dintre românii chestionați consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un conducător bun și 58% dintre respondenți au o părere favorabilă … Continuă să citești Revista revistelor
In Memoriam Gabriel Coșoveanu
Uniunea Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe dispariția dintre noi a profesorului universitar și criticului literar Gabriel Coșoveanu, fost președinte al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România și redactor-șef al revistei craiovene Ramuri. S-a născut la 16 octombrie 1963, la Craiova, Dolj. A studiat Literele la Universitatea din Craiova, absolvind ca șef de … Continuă să citești In Memoriam Gabriel Coșoveanu
ARTA ȘI MIZELE EI
Astăzi lumea refuză tot mai decis arta al cărei singur scop este chiar ea însăși. Dacă-i întrebi pe creatorii de azi, cei din noile generații mai ales, aceștia îți vor răspunde că …odată, cândva, s-au lăsat și ei conduși de această fantasmă, dar că, evoluând pe terenul artei pe care o aleseseră de la început, … Continuă să citești ARTA ȘI MIZELE EI
CE FEL DE CRITIC A FOST NICOLAE MANOLESCU? (IX)
Istoria unei istorii literare Și-n lista cărților lui Nicolae Manolescu, și-n logica internă a operei, după Arca lui Noe și Despre poezie urmează Istoria critică a literaturii române. Însă trebuie să adăugăm deîndată detalii, precizări, explicații. În listă, după sintezele consacrate în 1980-1981-1983 romanului și-n 1987 poeziei, vine la rând în 1990 doar volumul … Continuă să citești CE FEL DE CRITIC A FOST NICOLAE MANOLESCU? (IX)
LUMEA E O IMAGINE A TEATRULUI
Ce face lumea, domnule? În timp ce se-nvârte se și roade! (Shakespeare – Timon din Atena) De aceea este mai important într-o epocă haotică precum a noastră, a transmite disonanța pentru a ajunge la „adevărata unitate” a operei, decât a recăuta o armonie factică, literară. Este această desfășurare temporală neîntreruptă a piesei concepută ca … Continuă să citești LUMEA E O IMAGINE A TEATRULUI
PROLOG LA „UN POST-SCRIPTUM”
Noul inedit eliadian restituit aici, nuvela „Post-scriptum”, a fost discutat pe larg într-un articol pe care l-am publicat tot în paginile acestei reviste.[1] Scriam atunci că „despre existenţa nuvelei au știut doar foarte puţini: cei care au aflat direct de la autor sau aceia care, după moartea lui, au avut acces la jurnalul inedit.” Practic, … Continuă să citești PROLOG LA „UN POST-SCRIPTUM”
