cronica traducerilor
RODICA GRIGORE
Articol publicat în ediția
2/2020
„Macbeth este un thriller despre lupta pentru putere, care se desfășoară în egală măsură într-un decor sumbru de roman noir și tenebrele unei minți paranoice”, spunea scriitorul norgevian Jo Nesbø, vorbind despre romanul său inclus în deja celebrul Proiect Shakespeare al editurii britanice Hogarth, alături de, printre altele, O paranteză în timp de Jeanette Winterson … Continuă să citești UN „MACBETH” CONTEMPORAN
cronica traducerilor
Vitalie Ciobanu
Articol publicat în ediția
2/2020
Am citit la sfârșitul anului trecut o carte cu un titlu incitant și romantic: Odessa. Geniu și moarte într-un oraș al visurilor. Autorul, Charles King, este un cercetător bine cunoscut publicului român, profesor de relații internaționale și științele guvernării la Georgetown University, Statele Unite. Fișa bibliografică atașată volumului vorbește despre șapte cărți care l-au avut … Continuă să citești „Odessa” lui Charles King
recenzii
MONICA GROSU
Articol publicat în ediția
2/2020
Experiențele lirice din volumul recent publicat de Horia Gârbea, Pisica din Kavala (Editura Neuma, 2019), se leagă topografic de Kavala (Grecia) și Alicante (Spania), orașe turistice cu ieșire la mare și un bogat potențial peisagistic. Cu toate acestea, poemele, majoritatea, sunt anterioare călătoriilor, dar au o afinitate cu ele. Așadar, între cele două puncte-reper, imaginația … Continuă să citești HORIA GÂRBEA – ÎNTRE KAVALA ȘI ALICANTE
cronica plasticii
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
2/2020
Instanțele, în general nu sunt nici primele, nici ultimele. Deci, nu există primă instanță, cum nu există ultimă instanță. Cine garantează că, după ultima instanță, nu vine o altă primă instanță? Instanțele sunt imposibil de prins cu acul în insectarul Timpului. Și, mai ales, sunt aproape obositor de continue. Ele se succed tot timpul într-o … Continuă să citești CARTE ȘI ÎNVĂȚĂTURĂ DUPĂ MAITEC
cronica filmului
Ioan-Pavel Azap
Articol publicat în ediția
2/2020
Florin Șerban a debutat în 2010 cu Eu când vreau să fluier, fluier, recompensat cu două importante premii la Berlin – Ursul de Argint și Premiul „Alfred Bauer” –, dar și cu Premiul pentru cel mai bun film românesc la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj sau Premiile Gopo pentru cel mai … Continuă să citești Dragoste 2. America
spectator
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
2/20202/2020
Ea și numai ea. O piesă rusească despre noile tehnologii ale comunicării și dubla lor față, Ea și numai ea de Andrei Ivanov, se joacă la Act. Pusă în scenă de tânărul regizor Alexandru Mâzgăreanu, piesa aceasta, cu titlu înșelător, nu se referă, cum te-ai aștepta, la un cuplu el-ea, fată-băiat, ci la un anti-cuplu … Continuă să citești Două spectacole în care chiar că există nervi
miscellanea
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
2/2020
Apariția unui film artistic despre negocierile de pace de la Paris, care au dus la împlinirea visului românilor de a trăi într-o singură țară este, fără îndoială, un eveniment de primă importanță în spațiul cultural românesc. Bine ar fi fost ca premiera lui să fi avut loc în anul centenarului Marii Uniri, dar mai bine … Continuă să citești Regina Maria pe marele ecran
miscellanea
Eugenia Țarălungă
Articol publicat în ediția
2/2020
Memoria muntelui, de Ioana Sandu, col. Magister, Editura Limes, Florești, Cluj, 2019, 104 p. Văzute ca o trilogie, ultimele cărți ale Ioanei Sandu dau seamă despre tot ceea ce poeta consideră a fi important acum și aici, dar și în lumea neconjuncturală, eternă: Safire și îngeri (2017), Limanul cu sălcii (2018), Memoria muntelui (2019) – … Continuă să citești breviar editorial
miscellanea
LIVIU IOAN STOICIU
Articol publicat în ediția
2/2020
ROMÂNIA LITERARĂ 51-52 / 2019 Din 6 decembrie. Mircea Mihăieș, la rubrica lui: Căderea guvernului Dăncilă și victoria lui Klaus Iohannis la prezidențiale deschid calea unor necesare reparații în adâncimile societății românești. Nu e vorba doar de obligatoria curățire a sistemului angajaților la stat. Aici, oricât de optimist aș fi, nu cred că se poate … Continuă să citești Revista revistelor
meridian
Hilal KARAHAN
Articol publicat în ediția
2/2020
Hilal Karahan este o scriitoare de limbă turcă și engleză (are cărți scrise direct în această a doua sa limbă) de mare succes în țara sa. S-a născut în 1977 la Gaziantep, Turcia, și trăiește la Istanbul, unde este medic ginecolog. A absolvit cele mai importante două Universități de medicină din Ankara, dintre care una … Continuă să citești poeme
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
1/2020
Înaintașul nostru la Viața Românească, George Topîrceanu, beneficiază de legende mai mult sau mai puțin credibile. Mihail Sevastos îl pomenește ca pe un excelent ochitor, care ar fi tăiat o foaie de hârtie (o coală ministerială?) ținută orizontal, cu un foc de pușcă de la nu mai știu câți metri. Apoi mai e și povestea … Continuă să citești Un poet ironic și sentimental
eveniment
NICOLAE MECU
Articol publicat în ediția
1/2020
eminescu – 170 I. Fapte reale, învestitură mitică. Potrivit cronologiei stricte, cel care-l descoperă pe Eminescu este Iacob Negruzzi1. Împrejurările au fost relatate de redactorul responsabil al Convorbirilor literare în Amintiri din Junimea, unde poetului i se rezervă un capitol separat (numai Alecsandri mai beneficiind de un asemenea tratament special). Era, zice memorialistul, „pe … Continuă să citești EMINESCU ȘI JUNIMEA „NOTARU CORESP. ETERNU”, ÎN TREI IPOSTAZE
eveniment
ION BUZAȘI
Articol publicat în ediția
1/2020
Eminescu – 170 În istoria poeziei românești există exemple de adversități literare. Unul dintre cele mai cunoscute este cel dintre Macedonski și Eminescu, înfățișat de toți biografii celor doi poeți, îndeosebi de Adrian Marino, autorul documentatei biografii, Viața lui Alexandru Macedonski. Istoricul literar arată că la început existau între cei doi poeți câteva premize ce … Continuă să citești ADVERSITATE SAU RIVALITATE LITERARĂ
dialog VR
Articol publicat în ediția
1/2020
Zoltán Rostás (n. 28.12.1946, Odorheiul Secuiesc) este Profesor Emeritus și coordonator de doctorate la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București. E absolvent al Facultății de Filozofie și Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și doctor în filozofie al aceleiași facultăți, cu specializarea filozofia valorilor, a culturii și a istoriei. Are … Continuă să citești ISTORIA ORALĂ – COLAC DE SALVARE PENTRU ISTORIA CONTEMPORANĂ
lumea teatrului
1/2020Ion Cocora
Articol publicat în ediția
Generaţie non stop Alexa Visarion debutează în 1970 în regia de teatru cu un spectacol de răsunet, Cartofi prăjiţi cu orice de Arnold Wesker, excelent întâmpinat de critică. Ne aflăm într-o epocă dificilă, cu restricţii ideologice draconice, cu consecințe nefaste pentru creatorii de artă. Acum se întâmplă şi blagoslovirea cu „faimoasele” Teze din iulie. Cenzura … Continuă să citești Alexa Visarion, un regizor de ieri și de astăzi
lumea teatrului
ALEXA VISARION
Articol publicat în ediția
1/2020
Te simți bine pe țărmul mării, în timp ce în largul ei se răstoarnă o barcă de pescari. (Lucrețiu) Pretutindeni se caută ceva, poate un ultim sprijin al umanității. Dintotdeauna rosturile pătrund ilicit în răspântiile degradării. Înăuntrul nostru o lume, în afara ei un univers. Căutători de interogații meteorizăm încercările de deslușire a ființei. Am … Continuă să citești VISARE ȘI AMĂGIRI
exerciții de luciditate
OVIDIU IVANCU
Articol publicat în ediția
1/2020
De la o vreme, în medii dintre cele mai diverse, se răspândește o îngrijorare stridentă legată de corectitudinea cu care se vorbește limba română. Ea, îngrijorarea, ar fi rezonabilă dacă am putea-o prezuma inocentă și dacă s-ar extinde și dincolo de micile observații legate de formă. Voluptatea cu care ne corectăm unii pe alții, atunci … Continuă să citești BOCIND LA CĂPĂTÂIUL LIMBII ROMÂNE
poeme
Sebastian Reichmann
Articol publicat în ediția
1/2020
Istoria se repetă au ralenti şi de-a-ndărătelea „La poésie est la forme orale de l’empreinte de l’histoire au ralenti…La poésie est aussi une aversion plus la réalité qui est plus lourde que celle-ci. („Poezia este forma orală a amprentei istoriei cu încetinitorul…Poezia este deasemenea o aversiune plus realitatea care cântărește mai mult decât aceasta.”) Ernst … Continuă să citești poeme
remember
FRANK WESTERMAN
Articol publicat în ediția
1/2020
Frank Westerman, scriitor și jurnalist olandez de succes, a publicat recent o carte de eseuri despre totalitarismul din diferitele colțuri ale lumii. Unul dintre eseuri e dedicat României. Ca jurnalist olandez în timpul revoluției române, Frank Westerman a fost bătut și arestat de Securitate. Anul acesta și-a primit dosarul făcut de Securitate și l-a încorporat … Continuă să citești Lumea văzută de Darp
proză
MONICA SĂVULESCU VOUDOURI
Articol publicat în ediția
1/2020
(…) I-a mirosit a mort. Așa c-a închis imediat ușa. Trebuia totuși să intre. Avea de vorbit neapărat cu Hans. Și știa că el era în salon. Și-a făcut curaj. A încercat să-și rețină respirația. Și a redeschis din nou panicată ușa scorojită. A intrat concentrându-și voința la maximum. În salon erau opt paturi. Bărbați. … Continuă să citești HANS-SFÂNTUL. VASILE-SFÂNTUL
poeme
GEORGE IARIN
Articol publicat în ediția
1/2020
Science fiction Am aflat cu surprindere că vecinul meu Chiorul care colinda toată ziua Oborul spunându-le vânzătoarelor de mere: – Aș vrea să-mi bag mâna sub cămașa ta! a fost pilot de încercare și avea ochi de culoarea cerului… A zburat în Sagittarius, Scorpius, Scutum, Sextans și în Pavo unde invita particule de rubidiu la … Continuă să citești poeme
fărâme
(N. P.)
Articol publicat în ediția
1/2020
E întristător cum presa română, braț la braț cu anumiți politicieni fărâmă (adică sfărâmă) limba română și ne-o servesc așa, făcută harcea-parcea. Citate din presa de azi, spusă sau scrisă: „Dacian Cioloș a reacționat unei inițiative…” „…după ce a luat în derizoriu, pe internet…” – „care lua în derizoriu inițiativa…” „să nu dea curs unor … Continuă să citești Limba română e (tot mai) grea
cititor în stele
EMIL LUNGEANU
Articol publicat în ediția
1/2020
Anapoda nume i-a mai fost ursit și lui Hípparh (’Ίππαρχος = „Stăpânul cailor”), cel mai de seamă „cititor în stele” al antichității, căruia azi astronomia îi datorează saltul de la speculație la disciplină științifică. Ori poate că alții aparent mai norocoși (Pithagora să zicem, Πυθαγόρας = „Vorbitor al adevărului precum Pythía”) n-au fost, de fapt, … Continuă să citești UNA-I TELESCOPU’, ALTA HOROSCOPU’ !
istorie
CHRISTIAN CRĂCIUN
Articol publicat în ediția
1/2020
În zona științelor umane de la noi, Lucian Boia este singurul care a reușit să impună o schimbare de paradigmă a domeniului său, observa cu dreptate Gabriel Liiceanu. Într-adevăr, „școala Boia” a stârnit vii polemici și severe poziționări, indiferent că ești de acord cu filozofia lui, cu perspectiva asupra istoriei, cu una sau alta dintre … Continuă să citești UN ISTORIC DESPRE VIITOR
