A fost odată ca niciodată, pe vremea când se potcoveau poeții proletcultiști cu 99 ocà de fier și săreau, hăt!, în slava ceriului, de unde, veșnic tineri și străvezi, recitau pe de rost poemul de 3.000 de versuri, intitulat Lenin, scris de Maiakovski între un manifest futurist și două sticle de rakiu: „…cu tine în … Continuă să citești ADIO, LENIN!
În cartea lui Erasmus de Roterdam, Elogiul nebuniei sau discurs despre lauda prostiei, pe care a scris-o în jurul anului 1508, Erasmus face o personificare a prostiei, care povestește la persoana întâi singular, într-o descriere poetică deosebită de-a lungul a 68 de capitole, lauda prostiei și a nebuniei. Este un poem ce laudă și preamărește … Continuă să citești Chimie și alchimie în romanul „Femeia de marțipan” al lui Radu Țuculescu
Pe genele tale de pasăre Pe genele tale de pasăre dorm somn aromat că de mai multe dimineți fără remușcări lipsesc de la ora de povestit vise nu aud ciocănitoarea trezită cu noaptea în cap cum ciocănește în copacul uscat din fața ferestrei ca în propriul său craniu pentru a-și ține visele în cadență de … Continuă să citești poeme
înaintașii Cu Anton Pann, istoria literaturii române este darnică. Mărturii despre el și opera sa, în măsura în care acesta s-a bucurat de viață, știind să prețuiască atât tumultul acesteia, dar și împlinirea spirituală. Primul articol important îl publică V. Alecsandri în „Convorbiri Literare” la data de 01.02.1872 cu titlul „Cântece de stea și Povestea … Continuă să citești „Finul Pepelei”
Ce e ăla tărâm Nu știu dacă patria asta e locul muribunzilor și ar fi fost a fost brusc o plajă de cuvinte risipite la puterea foarte Ghiauri noaptea Au mai crescut niște zile în mărul lui Adam aș atârna niște cuvinte mușcate ar trăi altfel dar peste vreo mie de ani nu mai citește … Continuă să citești poeme
Avea Nicuţă Tănase o schiţă satirică intitulată Cine a pierdut o verighetă ?, despre nişte tovarăşi şi tovarăşe în concediu pe litoral, care făceau pe-acolo figură de burlaci şi burlăciţe şi care, găsind cineva la dejun o verighetă, încep toţi să se scotocească panicaţi prin buzunare şi poşete. Mi-am amintit de ea citind în urmă … Continuă să citești Singur printre burlaci
Yīn Xiǎoyuán este o autoare avangardistă din Beijing, care practică un intertextualism de tip enciclopedic, dezvoltând o poetică a ştiinţei şi a culturii amalgamate. A absolvit Universitatea de Studii Internaţionale din Beijing şi este membră a Asociației Scriitorilor, Asociației Traducătorilor și a Institutului de Poezie din China. În 2007, a fondat Școala de Poezie Enciclopedică … Continuă să citești Poeme de Yīn Xiǎoyuán
Peisaj după isterie, articole, 2007-2017, este titlul unui volum publicat de Mircea Cărtărescu, în 2017, dar și al primei lui secțiuni dintre cele cinci. Un declarat neelitist („N-am fost niciodată un elitist.”) e părtaș al elitei, unul apăsat, nu nepăsător, care apără și evidențiază firesc „elita” (privilegiată, superioară, elevată, distinsă, valoroasă, dar nu perfectă) românească … Continuă să citești DECENIUL „ISTERIC”?
Trăim timpuri ale belşugului editorial. Mai uşor decât oricând altădată, lumea ajunge în tipografii (uneori evitând editurile), proliferându-se, uimitor de simplu, grafomania. Iar cei care se consideră oameni ai scrisului ţin să tipărească şi să difuzeze tot ce adună în fişierele calculatorului: de la poeme elaborate la note fugare. Pe contrasens, modestia, exigenţa şi rezervele … Continuă să citești RUPERE DE NORI, RUPERE DE RITM
Pentru cei de o anume vârstă, Monica Lovinescu rămâne o amintire de rang înalt. Vocea sa, pe care o ascultam ani în șir la postul de radio Europa liberă, cu inflexiuni masculine ce-i acordau o energie aparte, rostea adevăruri interzise în țara sa natală, adevăruri în care ne regăseam și care aveau aerul suveran de-a … Continuă să citești O carte despre Monica Lovinescu
De mult nu am citit o carte scrisă de un autor român cu interesul cu care am citit volumul Marianei Neț, Au fost odată două orașe. New York și București la anul 1900. În fața unui asemenea volum, pe coperta superbă a căruia tronează o dublă imagine, emblematică pentru locuri și oameni (în partea superioară … Continuă să citești ZORII LUMII NOI
Viorica Răduță este un scriitor aflat la o vârstă creatoare împlinită și creditată ca sigură (a absolvit Literele de la București în 1976, apoi, a publicat un șir întreg de volume). A fost multă vreme profesoară la Liceul A.I. Cuza din Ploiești (experiența este fabulos descrisă în romanul În două lumi). E dăruită cu harul … Continuă să citești PE FAȚĂ ȘI VERSO
Cartierele Spaniole nu sunt doar acel loc pitoresc și plin de farmec pe care turiștii ajunși în centrul orașului Napoli vor să-l exploreze și, mai ales, să-l fotografieze, pentru a surprinde și păstra atmosfera unică a străduțelor înguste și a caselor vechi, ori a teraselor pline de gălăgie și de culoare (dar și de rufe … Continuă să citești Lumina din Napoli
…Împrumutând ceva din stilul enciclopedic, trebuie reamintit celor care au uitat (sau amintit celor care nu știu) că hedonismul (din gr. hedone = plăcere) pornește de la înclinarea naturală a omului spre căutarea plăcerii, a fericirii și, totodată, la paritate și dacă e posibil, evitarea suferințelor. Vom reveni asupra definiției! Nicolae Săftoiu (1935-2017) – unul … Continuă să citești NICOLAE SĂFTOIU – UN HEDONIST METICULOS
Există în cinematografia română postbelică regizori care s-au mulțumit a fi simpli executanți ai comenzii politice, fără ambiții și fără a avea un talent deosebit, ori chiar lipsiți de talent, după cum există regizori care au făcut film de public, film-spectacol, adaptându-se contextului, fără a problematiza, oferind divertisment de mai bună sau mai proastă calitate. … Continuă să citești Cineaști ai conjuncturii și cineaști conjuncturali în filmul românesc postbelic
Strania piesă a lui Pirandello, Șase personaje în căutarea unui autor, a fost reluată la Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, dar tot online. Pentru că online-ul coexistă, deocamdată pașnic, cu spectacolul pe viu. Și ca orice online, senzația de artificialitate, pe care oricum acest text îl dă spectatorului sau cititorului său, mai crește cu … Continuă să citești CÂTĂ VIAȚĂ ȘI CÂT ARTIFICIU ÎN TEATRU
Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2020, alcătuit din: Răzvan Voncu (preşedinte), Daniel Cristea-Enache, Gabriela Gheorghișor, Ioan Holban, Mircea Mihăieș, Angelo Mitchievici și Vasile Spiridon (membri), a decernat Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2020. Cartea de poezie Ovidiu Genaru, Cartea lui Mircea. Canal, Editura Junimea Cartea de proză Andreea … Continuă să citești Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2020
Mai deloc nu s-a vorbit în presa noastră despre aniversarea, la 2 iunie, a 200 de ani de la nașterea lui Ion C. Brătianu, părintele fondator al liberalismului românesc și al Partidului Național Liberal (care conduce astăzi România), cel care a îndeplinit vreme de 12 ani funcția de premier (cel mai longeviv din istoria României), … Continuă să citești Aniversare Ion C. Brătianu
Viața Românească și-a construit, de mai bine de un secol, imaginea unei reviste serioase, conservatoare, chibzuite și cuviincioase, departe, foarte departe de a fi, doamne ferește, o publicație de scandal cu subiecte indecente, vreun oficios frivol al bulevardului sau, cu atât mai puțin, vreunul dintre „crucișătorii” presei senzaționaliste (ori, cum i se spunea odată în … Continuă să citești Basic instinct x 2
În fertil de Horia Dulvac, Editura Charmides, Bistrița, 2021 „Pentru pui, clocitoarea electrică era un soi de mamă nemuritoare. Lumina le dezlipea pleoapele de carne: o ceaţă, un somn. – Şi-a înghiţit gălbenuşul, spunea mama. (Mă uitam de fiecare dată să îi surprind, ca în povestea aia cu lupul: gogâlţ-gogâlţ). Mie, soarele îmi stătea … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 24 / 2021 Din 4 iunie. Nicolae Manolescu (în dialog cu Daniel Cristea-Enache): Aș spune, avându-i în vedere pe cetățenii obișnuiți, că ei s-au împărțit în două categorii: cei cu bun-simț și, respectiv, cei fără bun-simț. N-aș vorbi de diferențe ideologice, ci mai curând de diferențe care țin de felul de a înțelege … Continuă să citești revista revistelor
Pandemia care nu se mai termină și despre care s-a și spus că s-ar putea să rămână pentru mult timp o caracteristică a vieții noastre, aici, pe Pământ, a scos la iveală, dacă până atunci nu se văzuse, gradul de educație al cetățenilor multor țări. Dar pe noi, desigur, ne interesează, mai întâi, cei ai … Continuă să citești UN RĂZBOI DE CINE ȘTIE CÂȚI ANI
Moartea. Într-o schiţă a abordărilor morţii în literatura română pe care o propuneam cu alt prilej, prima categorie era situarea meditativ-filosofică – sau moartea cugetată (celelalte fiind: situarea în „privilegiul de a fi disperat” sau moartea degustată; instalarea în trecere sau moartea adulmecată; sfidarea de la distanţă, a „morţii parafine”; situarea umăr la umăr, în … Continuă să citești Lucian Blaga – moartea și jocul
În principiu, monografierea contemporanilor nu e o operaţiune curentă. Cum se ştie, comentariile asupra scriitorilor aflaţi în activitate se fac de obicei în formule gazetăreşti, la fiecare nouă carte publicată, în cronici şi recenzii. Aprecieri mai generale se pot citi în articole „de sinteză”, în evaluările recapitulative ale perioadelor recente, uneori în aşa-numitele „profiluri de … Continuă să citești Monografii despre contemporani