miscellanea
FLORIN TOMA
Articol publicat în ediția
6 / 2017
Ce poate fi mai plăcut decât un moment de graţie, în care rămâi consternat de felul cum destinul face, desface (dar niciodată contraface!) o grămadă dintre lucrurile lumii, amănuntele nebăgate în seamă, detaliile anodine (în care, ştim, da, se mai ascunde câteodată şi Diavolul, dar care, dincolo de orice bănuială de lipsă de temei, fac … Continuă să citești Un prinț din Levant îndrăgind… les beaux-arts
miscellanea
Elisabeta Bogățan
Articol publicat în ediția
6 / 2017
Două mari teme, sic transit gloria mundi și memento mori, definesc, în esență, volumul Salutări din Piața Reconcilierii (Editura Mirador, Arad, 2016) al poetului Gheorghe Mocuța. Meditând asupra vieții și morții, a istoriei, a psihologiilor colective, a gloriilor înghițite de timp, poetul pune în același timp o puternică amprentă actuală asupra materialului poetic. Autorul își … Continuă să citești Sic transit gloria mundi – în viziunea poetică a lui Gheorghe Mocuța
miscellanea
Florin Toma
Articol publicat în ediția
6 / 2017
Ponciful nr.1 al existenţei noastre spune că suntem exact ceea ce suntem, iar nu ceea ce am visat, nici măcar la stadiul de increat, că suntem. În schimb, la compensaţie, Marele Lord a comis, din plictiseală, o poznă (mă rog, printre încă multe altele!). El a făcut ca maşina lumii să funcţioneze pe bază de … Continuă să citești Inventatorul motorului cu năluci
miscellanea
Sonia Elvireanu
Articol publicat în ediția
6 / 2017
Jurnalul cuvintelor tăcute de Lăcrămioara Stoie. Cunoscută publicului prin comentariile critice semnate la rubrica Note de lectură din revista braşoveană „Astra. Literatură, artă şi idei”, Lăcrămioara Stoie ne surprinde în 2017 printr-o carte de versuri, Jurnalul cuvintelor tăcute. Autoarea alege forma jurnalului poetic pentru o confesiune care iese din sfera tăcerii, deoarece cuvintele nu mai … Continuă să citești Un „dicţionar sufletesc-trupesc”:
miscellanea
LIVIU IOAN STOICIU
Articol publicat în ediția
6 / 2017
ROMÂNIA LITERARĂ 20 – 21 / 2017 Din 5 mai. Nicolae Manolescu, editorial început cu: După părerea mea, esența actului critic e dublă: să compare și să revizuiască. Primul verb e tranzitiv: critica e obligată să compare operele din momente diferite ale aceleiași literaturi și, totodată, din literaturi diferite. Al doilea verb e reflexiv: critica … Continuă să citești Revista revistelor
poemul lunii
GHEORGHE GRIGURCU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Departe un val despicat de ascuțișul plînsului aici pîinea cîștigată cu cîteva profeții corecte dreapta care nu știe ce face stînga dreapta pură ceea ce găsește poetul nu trebuie niciodată să servească drept exemplu doar ceea ce caută o treaptă magnifică precum o buză lascivă o luntre plăpîndă ca o pleoapă și-n trecutul tău răsucit-stors … Continuă să citești Peripeții
editorial
NICOLAE PRELIPCEANU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Chelului îi trebuie tichie de mărgăritar se spunea pe vremea când asemenea expresii colorate mai circulau, încă neîmpinse spre marginea vocabularului de limbajul pragmatic, mercantil, care nu mai are timp nici de culoare, nici de muzicalitate. Zilele trecute – până apare acest număr din revistă trecute chiar de mult – am auzit o știre conform … Continuă să citești TICHIA DE MĂRGĂRITAR
eseu
Ion Mircea
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Într-o convorbire a Fericitului Augustin cu fiul său Adeodat, consemnată în De magistro, cel dintâi afirmă la un moment dat: „ai înfăţişat cuvintele prin cuvinte, adică semnele prin semne, iar cele foarte cunoscute prin altele, la fel de cunoscute. Eu însă aş vrea să-mi arăţi, dacă poţi, lucrurile însele pe care le semnifică acestea”. (O … Continuă să citești ORATORIUL TACTIL*
interviurile VR
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Cornel Ungureanu în dialog cu Tudorel Urian Stimate Cornel Ungureanu, sunteți părintele unui concept nou în studiul literaturii, cel puțin la noi, în vremea din urmă: „geografia literară”. Ce aduce în plus această abordare în studierea literaturii, în special în raport cu tradiționala „istorie a literaturii”? Ce aduce în plus „geografia literară”? Prin 1970, Ion … Continuă să citești Geografii și întâmplări literare de ieri și de azi
istorie literară
MIHAI VORNICU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Prin 1904 sau 1905, la vreo cincisprezece ani după moartea lui Creangă, Titu Maiorescu i-a dat editorului G. T. Kirileanu cîteva foi scrise de Creangă însuşi, care conţineau explicaţiile unor cuvinte şi expresii folosite în Amintiri din copilărie. Glosarul fusese compus pentru o adolescentă, Livia, fiica lui Maiorescu, căreia autorul îi dedicase primele trei părţi … Continuă să citești MOŞ ION CREANGĂ COŢCARIUL
istorie literară
ȘTEFAN ION GHILIMESCU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
În septembrie 1992, când savantul Alexandru Ciorănescu, după 43 de ani de exil, îşi revedea casa părintească din Moroienii Dâmboviţei, într-un armonios ceas al toamnei, la un pahar de vin, mi-a povestit cu un humor fabulos cum, cu un an în urmă, pe aeroportul Otopeni, i se sustrăsese “antediluvianul”, dar bunul său paşaport francez cu … Continuă să citești Câteva rectificări și comentarii privind biografia lui Alexandru Ciorănescu
poeme
Eugenia Țarălungă
Articol publicat în ediția
5 / 2017
compartir también dedicată Elvei, de dincolo de graniţele emisferei în cele mai frumoase poze identitatea se diluează frumosul devine parte dintr-un patrimoniu vast mare cât sufletul omenirii la un moment dat când şi când sufletul omenirii se schimbă şi alte cohorte de fotografii ne fac educaţie vizuală ne instruiesc legitimează un stil de viaţă sau … Continuă să citești Poeme
exerciții de luciditate
OVIDIU IVANCU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Ficțiunile scrise la persoana întâi au, aproape fără excepție, ceva în comun: un imens sentiment de singurătate ce se desprinde plenar din interiorul textului și mă învăluie pe mine, cititor, uneori angoasant. Există, firește, specia literară a jurnalului, unde lucrurile nu se petrec întotdeauna așa. În jurnale, persoana întâi nu este atât o convenție aleasă … Continuă să citești Singurătatea la persoana I
poeme
ADRIAN FRĂŢILĂ
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Înecul Poetei Ileana Mălăncioiu Rătăceau pâinile umflate pe apă Cu lumânările arzând foarte înalt Ca nişte scrisori de dragoste Trimise spre tărâmul celălalt Un cui geros mă străpungea, şi-n noapte Văzduhul se umpluse de femei O clipă, între pâinile acelea Mi se păru că ard genunchii mei Treceau peste clopotniţa lichidă Cei de pe plute … Continuă să citești Poeme
in memoriam
Articol publicat în ediția
5 / 2017
A încetat din viață George Bălăiță, unul dintre cei mai importanți scriitori români postbelici. Născut pe 17 aprilie 1935 la Bacău, a urmat cursurile Institutului de Cultură Fizică și Sport din București (1953-1955), fiind apoi absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967). Din 1964, a fost redactor, ulterior redactor-șef … Continuă să citești In Memoriam George Bălăiță
comentarii critice
Traian D. Lazăr
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Este o concepție unanim admisă că Nichita Stănescu a preluat experiențelor poeziei interbelice și le-a dezvoltat în stil personal. Deși a creat și publicat în condițiile vremii, ale regimului socialist, versurile lui nu sunt impregnate evident de dogma epocii, de marxism, și asta pentru că Nichita Stănescu a preluat nu doar tematica și tehnicile poeziei … Continuă să citești NICHITA ȘI FILOSOFIA EXISTENȚIALISTĂ
poeme
MIHAI BANCIU
Articol publicat în ediția
5 / 2017
31 decembrie Amurg cu marginea de zahăr candel unde totul se istovește. Se sfârșește. Aici. Sfâșiat de iluzii aștepți lovitura de gong, captând până și ultima licărire a zilei. Încotro? – te întreabă arhanghelul, țintindu-ți inima cu spada. Deodată umbrei i se ivesc aripi de înger, generații de rugi se înalță din vama privirii. La … Continuă să citești Poeme
meridian
Sebastian Reichmann
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Eroul de la Niagara La un capăt, firul de oțel era agățat de un mongolfier, ridicat mult în aer și trecea pe deasupra noastră, a întregii adunături, pentru a sfârși înfășurat strâns în jurul unui stâlp înfipt adânc în marginea dealului. În afară de balon, care ar fi putut cu ușurință să primească mai multe … Continuă să citești Proză
cronica literară
Christian Crăciun
Articol publicat în ediția
5 / 2017
De la romantici, și mai abitir de la moderniști încoace, știm că „în orice lucru doarme visând neîntrerupt un cântec”, și este dat poetului să-l descopere. Iar „lucrul” devine din ce în ce mai mult, pe măsură ce ne apropiem și apoi depășim modernismul, o prezență în sine, pe măsură ce „cântecul” se estompează. După … Continuă să citești SFUMATO
cronica literară
Daniel Cristea-Enache
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Se scrie multă poezie autohtonă (nu neapărat și autohtonistă) în prezentul nostru literar, iar receptarea critică se dovedește prea adesea fragmentară, dacă nu chiar lacunară. Săptămânalele culturale, câte au mai rămas, rulează un număr relativ mic de autori (o excepție fericită: România literară, unde este o echipă întreagă de critici); și chiar în cazul norocoșilor … Continuă să citești POEȚI DE AZI
cronica literară
IOAN HOLBAN
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Despre arta fricii şi bijuteria autodistrugerii scrie Ioan Es. Pop într-o admirabilă şi neliniştitoare carte intitulată chiar Arta fricii (Editura Charmides, 2016), programatică într-un anume fel pentru că, iată, alături de alte cîteva volume ale unor poeți de diverse vîrste (iar Șerban Foarţă nu e deloc întîmplător evocat într-un poem precum ficatul e o carte … Continuă să citești Mielul pus în cuptorul fricii
cronica literară
Irina Petraş
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Deşi a trecut mai mult de o jumătate de veac de când îi ascultam cursurile-spectacol de teorie literară, tot nu pot citi impersonalizat cărţile Profesorului Ion Vlad, adică amuţind vocea inconfundabilă, răsunător-modulată, pictural-sculpturală, în stare să corporalizeze idei şi să ţină ca sub hipnoză o sală cu două sute de balici (studenţi în anul întâi), … Continuă să citești Corporalizând idei
cronica literară
TUDOREL URIAN
Articol publicat în ediția
5 / 2017
În anul 2003, un cercetător, Dumitru Radu Mocanu, a publicat, la editura Albatros, o interesantă selecție a notelor și rapoartelor întocmite între anii 1960 și 1971 de funcționarii Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, care funcționa pe lângă Consiliul de Miniștri. Într-o cronică publicată în România literară la vremea respectivă îi numeam pe acești cenzori … Continuă să citești Viață de cenzor în comunism
cronica traducerilor
Rodica Grigore
Articol publicat în ediția
5 / 2017
Anthony Burgess și-a expus concepția cu privire la semnificația artei și rolul artistului în societate, în diferite epoci istorice, în mai multe eseuri. În opinia sa, întregul univers se întemeiază pe un paradox (doar aparent, însă, atenție!), în conformitate cu care stabilitatea ar fi generată de conflicte ascunse. Căci, spune scriitorul britanic, „suntem pe deplin … Continuă să citești Shakespeare & Burgess. Opoziții și identități în mișcare
