Veronica Micle: Numele unei năframe. Veronica, în limba ebraică, e numele unei năframe, pe care o femeie miloasă a pus-o pe faţa obosită şi chinuită a lui Iisus Hristos, în drumul spre Golgota. Pe năframă s-a imprimat imediat chipul Mîntuitorului. Aşa mi se pare că s-a întîmplat şi cu numele poetei: el pare înmiresmat de … Continuă să citești VERONICA – Floare tristă a poeziei române
Se întinde ca un vătaf doamna care ne citește de pe listă. cu umerii spre pământ așteptăm cu dragoste către expiratele de la moluri. ce este aruncat de alții este numai bun pentru noi. cei care mai suntem în viață un fel de moarte în reluare ne bucurăm de abțibildul cu reducere de 50 la … Continuă să citești poeme
Este 5 dimineața, travaliul a început de-aseară și pare că nu se mai termină; întâi a secerat-o durerea la 20 de minute, apoi la 10, acum o încearcă la fiecare minut, nu mai are putere nici să țipe, nici să se plimbe, așa cum o sfătuiește asistenta. Măcar de-ar fi vrut să-i facă o injecție, … Continuă să citești TRAVALIU
Poetul-cel-cu-cartea-în-mână-născut, Emilian Galaicu-Păun e într-o permanentă polemică & concurenţă cu literatura lumii, dar şi cu sine însuşi. Astfel, modernitatea sa, poet al căutărilor şi al experimentului perpetuu, este structural-organică, nu conjuncturală. O antologie de autor din 2015, intitulată Arme grăitoare, îi încheia epoca poemelor „late”, cu versuri atât de lungi („cât ţărmul românesc al Mării … Continuă să citești IDILE POSTMODERNE & ELEGII SCRISE PE ȚINTIRIMUL SATULUI MONDIAL
După șase ani de la apariția primul său roman, Cântecul mării (Cartier, 2012), bine primit de critică, Oleg Serebrian revine cu o nouă carte de ficțiune și nu știm dacă uimirea legată de noul său roman nu e mai mare decât surpriza debutului în proză al unui istoric și specialist în geopolitică – domeniul care … Continuă să citești „Woldemar” sau descoperirea lumii
N-are oare critica într-un fel rolul unei creații epice izvorîte din conștiința autorului său, o substituție a expresiei subiective printr-un imaginar dat de obiectul comentariilor? Volumul de proză al criticului Constantin Trandafir la care ne referim acum, care, conform explicației d-sale, „încearcă să creeze o lume din combinația realității cu ficțiunea, din banalități și profunzimi, … Continuă să citești Realmente un Infern
S-a întâmplat să asist debutul editorial al lui Ilie Rad cu Peregrin prin Europa. File de jurnal: Viena, Praga, Varşovia, Budapesta (1998), carte apărută în colecția Akademos îngrijită de mine la Editura Didactică și Pedagogică. I-am remarcat de la început pasiunea de arhivar implicat, adică de intelectual dornic să parcurgă evenimente culturale prin intermediul marilor … Continuă să citești Peregrin prin țări și cărți
În general, dispariția unui scriitor este urmată de o intrare a operei acestuia într-un con de umbră pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă. Situație valabilă inclusiv pentru cei care, aproape până în ultima clipă, erau prezențe active în spațiul public, se bucurau de multă popularitate în mass-media. Să nu-i amintesc decât pe Octavian … Continuă să citești ÎN CĂUTAREA LUI BRÂNCUȘI
„Casa este corpul vostru mai mare./ Ea creşte în miezul zilei/ şi doarme în tăcerea nopţii./ Şi nu-i lipsită de vise.” Sunt versurile lui Khalil Gibran, folosite ca foarte inspirat epigraf al cărţii semnate de Olga Tokarczuk, Casă de zi, casă de noapte (1998). Casa, spaţiul unde locuiesc oamenii, reprezintă – iar acest lucru este … Continuă să citești Între vise și oglinzi. Olga Tokarczuk & Szczepan Twardoch
Prolificul poet teleormănean Florea Burtan se înfățișează cititorilor cu un nou volum, premiat de Filiala București – Poezie. La o lectură grăbită, autorul ar putea fi caracterizat drept un neoromantic atent la canoanele versificației și ale rimei, întârziat – prin viziunea candidă, pigmentată de subtile irizări și reminiscențe din imemorialul folcloric – într-o lume demitizată, … Continuă să citești Veghea luminoasă a iubirii