Oricât m-am străduit să le alung, imagini de atunci mi-au fluturat prin fața ochilor în timp ce-mi făceam, cu răbdare, genuflexiunile și exercițiile de streching. Pe urmă am trecut la Qi Gong. Mi-am răsucit palmele și le-am ridicat spre Cer, îmi golisem, în fine, mintea, știam că atunci când trupul efectuează mișcările, gândurile nu trebuie … Continuă să citești VASE COMUNICANTE
Măcar în somn poate Când vreau foarte tare să vorbesc cu mama mea Iau autobuzul și cobor într-un mic orășel de pe graniță Și dau roată autogării Pe unde treceam de fiecare dată când Veneam acasă. Acolo aș fi putut-o întâlni Și acum Dacă mama mea ar mai fi fost În viață Zeci de bătrânele … Continuă să citești poeme
-Să încercăm să fim împreună, de s-o putea, a spus bărbatul și a privit-o cu multă atenție. Cândva privise la fel de atent la o pisică ce se aciuase în casă. Și Larisa, la fel, i se aciuase în casă. A cunoscut-o la o petrecere, au dansat de câteva ori, fără să se obosească să … Continuă să citești PRAGUL ZMEILOR
Singura soluţie să nu calci peste biografiile acelea lipicioase târându-se pe trotuar ca nişte melci ploioşi, ori râme curate dar oarbe, e să te înalţi. Asta cere un mic efort. Ca în exerciţiile yoga. Plămânii se deblochează atunci cu uşurare, iar corpul parcă s-ar umple cu heliu. (Aşa ceva i s-a întâmplat prietenului meu Sandi … Continuă să citești ETAJELE CREIERULUI DOLDORA DE ORGASME
Șerban Alexandru (pseudonimul ales de ieșeanul Mirel Cană) este, fără doar și poate, o figură proeminentă în mediul literar din fosta capitală a Moldovei. Pe lîngă bogata activitate culturală (să ne amintim doar de „Salonul de Literatură Junimea”, proiect coordonat de autor și care avea ca scop descoperirea și promovarea tinerilor scriitori), de reținut este … Continuă să citești Șerban Alexandru și romanul caleidoscopic
Un titlu şi mai potrivit ar fi fost cel al altei cărți a lui Gellu Dorian: Scene din viaţa şi opera Poesiei. „Nici un poet optzecist nu a rezumat mai frumos, în chip de vers, ca în poezia 1980. Puzzle, măreţia uneia dintre cele mai mari generaţii de poeţi a literaturii române. Gellu Dorian se … Continuă să citești Un lup aproape singuratic
Nu demult viața publică românească a fost zgâlțâită de un început de polemică având ca temă predarea limbii latine în școlile din România. Ce rost mai avea limba strămoșilor noștri în epoca sofisticatelor tehnologii postmoderne, în care romgleza ține tot mai des loc de distincție intelectuală și de competență profesională. Până la urmă discuția a … Continuă să citești Fascinanta poveste a cuvintelor
Antologia Absintos. Nori de cerneală a lui Grigore Chiper (Chişinău, Ed, ARC, 2015), realizată în selecţia autorului, dezvăluie profilul unui poet de o certă valoare, cu un discurs dens şi de o mare cursivitate, recognoscibil prin idiomul său liric. Selecţia include poeme din volumele: Abia tangibilul, 1990, Aici, în falset, 1991, Perioada albastră, 1997, Cehov, … Continuă să citești Pregnanţa expresivă a vieţii
„Lăudat să fii, Doamne, pentru toate creaturile și aparte pentru fratele nostru Soarele…” În 1206, un tânăr în vârstă de douăzeci și patru de ani renunța la toate privilegiile și bunurile lumești pe care bogata sa familie i le-ar fi putut oferi și se așeza, în mod simbolic, gol sub mantia episcopului, pentru a se … Continuă să citești Între adevăr și legendă, literatura
În ultima vreme, nu-mi dă pace problema creatorilor care întreţin iluzia unei posterităţi glorioase. M-am gândit la ea în repetate rânduri, am analizat-o în diferite contexte, aplicată la cazuri exemplare. Cu fiecare reflecţie însă, scepticismul meu creşte şi tot mai mult mă conving că doar de o iluzie este vorba. Dar e o iluzie din … Continuă să citești La ce bun posteritatea?
Nu şade bine – altminteri, e caz de slugărnicie în slujba inutilă a discreţiei păguboase şi a modestiei sterpe – dacă nu te lauzi că o dată-n viaţă (a doua oară e mai greu, dacă nu chiar imposibil!) că ai călcat – mai degrabă plutit! – prin Amsterdam. Nu doar ca să aluneci ca raţa … Continuă să citești NEASEMUIT DE TRISTA FIGURĂ A CAVALERULUI VINCENT
Anul acesta la Festivalul internațional al filmului de la Cannes au participat două filme românești în competiția oficială, și anume, Bacalaureat de Cristian Mungiu și Sieranevada de Cristi Puiu, cineaști considerați vârfurile plutonului de creatori ce animă Noul Cinema Românesc. Dacă Bacalaureat a fost privit drept o excelentă radiografie critică a societății românești din prezentul … Continuă să citești Sieranevada, filmul românesc candidat la premiul Oscar
Acum 122 de ani, George Bernard Shaw a dat la iveală o piesă ale cărei personaje, cu excepția unuia, erau bulgari. Cadrul piesei era războiul sârbo-bulgar din 1885. În aparență, marele dramaturg irlandez îi ironiza pe bulgari, dar de fapt el ironiza un mod învechit de a înțelege lumea și mai ales două fragmente ale … Continuă să citești Minunatele spectacole de la Opera din București, 1885
Aniversarea poetului din Hordou a prilejuit României literare un număr istoric, 41/2016, realmente de invidiat de orice publicaţie cu pretenţii de oglindă a realităţii noastre literar-culturale. Din reportajul dedicat evenimentului, aflăm că la Bistriţa, în preajma zilei de 20 septembrie, data naşterii lui Coşbuc, preţ de două zile a avut loc un ciclu de manifestări … Continuă să citești George Coşbuc, 150 de ani de la naştere
La închiderea ediției primim la redacție cartea cu acest titlu vag borgesian, subintitulată ceva mai frust Experiențe și existențe poetice (Studii, eseuri, cronici pasagere), de Mircea A. Diaconu, Editura Universității Ștefan cel Mare, 2016, cu o prezentare pe coperta a IV-a semnată de Al. Cistelecan. Dintr-o ochire, îți dai seama, luând în calcul proporțiile monumentale … Continuă să citești Biblioteca română de poezie postbelică
Rareori se întâmplă ca, atunci când hoţomanul de hazard pune ceva la cale, să nu-i reuşească. Mai întâi, ia poza universală atât de predictibilă. Starea de rână. Şui, într-o parte, sprijinit într-un cot, precum flăcăul nostru naţional, cu firul de iarbă între dinţi – de fapt, adastă obosit de atâta prea vizibil previzibil – şi … Continuă să citești Starea în bucate
Publicistica, Opere X (1935-1940), de Ion Vinea, Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Editura Muzeul Literaturii Române, 2016, 470 p. „Cine contează pe existenţa, în umbră, a unei Germanii democratice, umanitare şi pacifiste îşi face o primejdioasă iluzie” – scria, în 17 ianuarie 1935, în Facla, Ion Vinea. Flerul politic, expresivitatea şi acurateţea … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 40 Din 16 septembrie 2016. „Ce a fost și ce este Uniunea Scriitorilor” — Nicolae Manolescu: USR este o asociație de utilitate publică susținută din fonduri proprii sau atrase. Nu de Stat, ca înainte de 1989. Indemnizațiile de merit și suplimentul la pensie îi privesc exclusiv pe scriitori, ca individualități creatoare, nu privesc … Continuă să citești revista revistelor
La şedinţa Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România din 21 septembrie 2016 au participat următorii membri ai Comitetului Director: Nicolae Manolescu, președintele U.S.R., Varujan Vosganian, prim-vicepreședinte, Gabriel Chifu, vicepreședinte, Mircea Mihăieș din partea Filialei Timișoara, Aurel Maria Baros, președinte Filiala București-Proză, Adrian Popescu din partea Filialei Cluj, Horia Gârbea, președinte interimar al Filialei București-Poezie. … Continuă să citești Comunicate USR