În științele spiritului se vorbește demult despre teme și motive ce migrează de la un capăt la altul al lumii, traversând lent dar tenace, înainte și înapoi, granițele – reputate drept etanșe – ale diverselor limbi, literaturi și civilizații. Dinamica lor, numită „influență” (deși cam impropriu, multe fiind de fapt con-fluențe), constituie metabolismul însuși al … Continuă să citești Un motiv literar călător
UNDE A AJUNS LENIN În 1929 Walter Benjamin a văzut la Moscova o hartă înrămată a Europei cu becuri aprinse pe unde trecuse Lenin: Kazan, Petersburg, Geneva, Paris, Cracovia, Zürich, Moscova, și unde a murit, în Gorki. La mormântul lui în fața Kremlinului Lenin zace împăiat cu ziare. Ca să fie la curent i s-a adăugat … Continuă să citești poeme
1. Polirom a scos – în redutabila și atât de necesara colecție Document – a treia ediție a cărții Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și a romilor sub regimul Antonescu 1940-1944. Este, prin forța împrejurărilor, cea mai amplă dintre edițiile de până acum – cartea apărută la finalul lui 2019 (beneficiară și a unui cuvânt … Continuă să citești #NeverAgain. Holocaustul în România
Povestea noastră începe chiar în clipa în care scriu aceste rânduri. E prima zi de mai a anului 2020, o după-amiază caldă, ce luminează ca prin brațele unui candelabru. Magnoliile își păstrează încă petalele, iar ciorchinii albi și violeți ai liliacului cheamă domnișoarele să numere petalele fără soț, ca zălog pentru noroacele viitoare. E, totuși, … Continuă să citești CRUCEA SUDULUI
Ceea ce diferențiază cartea de memorii a Adrianei Georgescu, La început a fost sfârșitul. Dictatura roșie la București (Editura Humanitas, 1992) este caracterul ei senzațional, datorat evenimentelor relatate. Autoarea a fost martora unei perioade cruciale din istoria României, asistând la preluarea treptată și abuzivă a puterii politice de către Partidul Comunist român sub oblăduirea Armatei … Continuă să citești Preluarea treptată a puterii
„Ar trebui să facem tot ce putem să salvăm umanismul” Borges Primele pagini ale „memoriilor” lui Alexandru Ciorănescu (vol. I), publicate în timpul vieții autorului, în 1995 (o editură bucureșteană a „recuperat” și editat în 2019 și partea a doua a Amintirilor fără memorie, secvență dată dispărută de autorul însuși; impardonabil pierdută, probabil, de înalții … Continuă să citești Memoria trecutului. Al. Ciorănescu și Borges
Numeroasele articole și studii dedicate operei lui Caragiale1 nu sunt doar expresia valorificării academice a marelui clasic, ci și a conștientizării unei vizibile corespondențe între realitatea lui și a noastră. Caragialumea2 de azi are mecanisme de funcționare și relaționare surprinzător de apropiate de cea a lui nenea Iancu. Sînt evidente similitudinile la nivelul educației, al … Continuă să citești Lectura comediilor lui Caragiale din perspectivă cronotopială
dimineţi dacă n-ai spus adio, tu eşti adio şi dacă n-ai spus te iubesc, tu eşti te iubesc. de aici încolo, cartea viselor e închisă. corăbiile din ochii tăi se clatină când plângi. ne-am îmbrăţişa, ne e dor să ne îmbrăţisăm, dar sunt prea mulţi copaci în calea noastră. ar fi o dimineaţă perfectă dacă … Continuă să citești poeme
„Din cauza tâmpiţilor dimprejur”, îşi motiva Stelaru farsa propriei înmormântări pusă la cale în 1940. Şi cum să nu-i dai dreptate? După aşa-zisele privatizări din anii ’90, să vinzi pielea ursului din pădure a devenit astăzi pe la noi o nouă afacere de succes. Căci fraieri care se vor proprietari de terenuri pe Lună, pe … Continuă să citești STEAUA LUI LACHE
„Ceea ce vreau să analizez este distrugerea formelor interioare.[…] Prima dintre acestea implică poziția civilizației superioare. Cultura occidentală funcționa pe baza presupunerii […] că propria ei moștenire, repertoriul ei de recunoașteri identificatoare, însemna, de fapt, ‘tot ce-i mai bun din ce s-a spus și s-a gândit’. Având origini iudeo-elenice […] istoria occidentală își dezvoltase forța … Continuă să citești George Steiner în 1971 despre… 2020
Șaizeciştii basarabeni s-au lansat în literatură odată cu pătrunderea în acest spaţiu a unui alt gen de artă: cinematografia. Ion Druţă, Vasile Vasilache, Anatol Codru, Emil Loteanu, Gheorghe Vodă, Gheorghe Malarciuc, Vlad Ioviţă sunt şi cineaşti cu acte în regulă, nu doar literaţi. Consecința: proza lor e cinematografică, iar cinematografia basarabeană a anilor `60 este … Continuă să citești VLAD IOVIȚĂ, POVESTIND CA-N FILME…
Supunând analizei nuvela lui Mircea Eliade La țigănci, Mircea Moț ia în considerare două subiecte de-o generalitate ce transcende obiectul acesteia: dubla condiție a procesului creator și dubla identitate a eului auctorial. Primul subiect e inspirat chiar de o confesiune a lui Mircea Eliade care dă în vileag ezitările ce le-a încercat în raport cu … Continuă să citești Lecturi din Mircea Eliade
Poet, prozator, eseist, Adrian Alui Gheorghe îşi focalizează săgeţile spiritului satiric, dublat de fin umor, asupra realităţii contemporane într-o decădere continuă. Interoghează existenţa şi reflectează mucalit la rostul artei şi artistului într-o lume care degradează, banalizează valorile. Comunitatea artistică (Junimea, 2020) e rodul liric al interogaţiilor şi reflecţiilor sale despre poezie, rostul poetului, lumea artiştilor, … Continuă să citești Starea poeziei în lumea contemporană
Multă vreme, Lucian Raicu a fost pentru mine Criticul. Eram în anul doi la Literele clujene când i-a apărut Liviu Rebreanu (1967). Mă cucerise fără rest ideea că adevărul din cărţile lui Rebreanu nu e neapărat şi numai cel lăsat la vedere, că se spune acolo mult mai mult şi mai misterios despre natura umană. … Continuă să citești Raftul Rebreanu
Una dintre cele mai fascinante experiențe de cititor trăite de mine mi-a fost oferită de lectura superbei cărți a Ioanei Pârvulescu, Întoarcere în Bucureștiul interbelic. Autoarea mărturisea că pe durata scrierii acestei cărți a trăit efectiv în interbelic, a citit doar presa din ziua corespunzătoare celei prezente, din anul de referință interbelic, urmărea cu uimire … Continuă să citești CĂLĂTORII ÎN TIMP
„Moartea este întotdeauna atât de aproape de noi, să te cutremuri, nu alta!” (Yasunari Kawabata, O mie de cocori) Scrierile lui Yukio Mishima (1925-1970) au avut adesea parte de interpretări eronate sau unilaterale, atât în Japonia, cât şi în Occident. Pe de o parte, pentru că în anii ‘60, când faima de prozator a autorului … Continuă să citești Jocul vieții, al morții și al măștilor
În Cronice și… anacronice (Editura Junimea, Colecția „Memoria clepsidrei”, Cuvânt însoțitor de Ioan Holban, Cuvânt de încheiere – Mihaela Grădinariu, Iași, 2017), Nicolae Turtureanu, drapat în mantia memorialistului și a comentatorului, ne dovedește că a rămas poetul adevărat, pe care-l știm demult. Având în centru persoana autorului / poetului, volumul se deschide tematic în evantai, … Continuă să citești PROZA POETULUI
Opera fiecărui artist are în mod sigur rădăcini adânci, ca niște aderențe firoase, care o țin ca un zălog, legată de frumusețea tainică, de vraja misterioasă a unui palimpsest. Poezia, de pildă, are semnele ei de adâncime, pe care poetul le simte; sunt anumite revelații care îl conduc pe poet pe drumuri ce-i par noi, … Continuă să citești CU URME PE URME CĂLCÂND
Efectele pe termen lung ale pandemiei pot fi, deocamdată, doar bănuite, fără a oferi o perspectivă prea optimistă, dar cu cele pe termen scurt și mediu ne confruntăm zilnic, chiar dacă anumite aspecte, cum ar fi purtatul măștii și distanțarea socială, au început să facă parte din rutina cotidiană. Dacă, inevitabil, criza economică va fi … Continuă să citești TIFF, pandemie
Fostului președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, pandemia i-a priit. A publicat la 24 iulie, cu o jumătate de an mai devreme decât își planificase, primul volum al memoriilor sale de la începutul mandatului său de președinte al Franței. Cartea a fost așteptată cu sufletul la gură de cei care îi citiseră volumele anterioare (amintirile din … Continuă să citești Traian Băsescu în memoriile lui Sarkozy
Profesorul universitar doctor Leonida Gherasim, Membru de Onoare al Academiei Române (din 2001) este – și aici, toți sunt de acord: și pacienți, și breasla medicală (în covârșitoare majoritate foști învățăcei, unii împrăștiați în lumea largă, de la Sydney la Los Angeles și de la Paris la New-York), și actualii studenți, care află totul despre … Continuă să citești Patriarhul inimii
La Bistrița apare de cinci ani o publicație de „arhivă culturală”, cu un titlu nu prea atrăgător de istorie literară, deși cuprinde texte de cel mai mare interes. Apar trei „fascicule” pe an, și de curând am primit „Fascicula”1 (15/2020). Este coordonată de directorul scriitor Mircea Gelu Buta, autorul unui remarcabil roman din viața liceenilor, … Continuă să citești Arhivele Bistriței
Vetus Dacia. Dacia veche, de Franciscus Fasching, col. Primordialia, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2020. Preocupat de izvoarele istoriei Daciei, Franciscus Fasching, cândva profesor de filozofie și teologie la Colegiul Iezuit din Cluj, publică, în limba latină, lucrarea Vetus Dacia (1725). Temele abordate sunt următoarele: „Dacia Veche, împărţirea acesteia şi primele populaţii”; „Vechea limbă a … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL
ROMÂNIA LITERARĂ 29-30 / 2020 Din 17 iulie. Mircea Mihăieș, „Rasismul de amfiteatru”: Dacă definițiile de dicționar mai au vreo valabilitate, ceea ce se încearcă acum în Statele Unite (și în unele țări occidentale) este impunerea unei combinații de socialism și fascism… Instrumentul imediat al acestei mișcări îl constituie corectitudinea politică (PC), iar ideologia căruia … Continuă să citești revista revistelor