lecturi fidele
MONICA GROSU

POEZIA – O MAȘINĂ PENTRU ZBURAT

Articol publicat în ediția 4/2025

Se poate spune că Horia Gârbea este un profesionist al scrisului, o prezență dinamică și egal canalizată spre mai multe domenii de interes: de la publicistică la literatură, de la teatru la activități editoriale, didactice și de cercetare. La toate acestea, se adaugă diverse funcții și atribuții deținute în cadrul unor instituții de cultură din … Continuă să citești POEZIA – O MAȘINĂ PENTRU ZBURAT

lecturi fidele
FLORIN TOMA

CASA SUȚU – PALATUL ȘI FANTOMELE SALE

Articol publicat în ediția 4/2025

Amintind poate și de Opéra Garnier din Paris (dar, să ne înțelegem, „en gardant les proportions”!), care inițiază tururi ale faimoasei bijuterii arhitectonice, pentru a fi admirate atât fabuloasele detalii arhitectonice și decorative, cât și, într-un fel de experiment ludic, detaliile acelui mit faimos, numit Fantoma de la Operă, creat de Gaston Leroux, în romanul … Continuă să citești CASA SUȚU – PALATUL ȘI FANTOMELE SALE

cronica traducerilor
RODICA GRIGORE

ROMANUL DESTINELOR ÎNCRUCIȘATE

Articol publicat în ediția 4/2025

„Uneori pătrundem în artă pentru a ne ascunde în ea.” (Michael Ondaatje, Divisadero)   „Stau pe strada Divisadero. Divisadero, de la cuvântul de origine spaniolă ce înseamnă diviziune, strada care a fost la un moment dat hotarul dintre San Francisco și câmpiile Presidio. Sau poate că are la origine cuvântul divisar, care înseamnă a privi … Continuă să citești ROMANUL DESTINELOR ÎNCRUCIȘATE

cronica plasticii
FLORIN TOMA

TORSIUNEA LUMINII ÎN MARMURĂ

Articol publicat în ediția 4/2025

În sculptura românească se întâmplă să existe doi „mogoșeni”, al căror patronim se trage din Ardeal (MOGOȘ, com. în jud. Alba, pe cursul superior al râului Geoagiu; loc. MOGOȘ < magh. mogos, mogus, magos, magas „înalt”): Adrian Laurențiu Mogoșanu (născut la 25 august 1958, la Băneasa, județul Constanța) și Petre-Virgiliu Mogoșanu (născut la 5 martie 1976, la Craiova). Am făcut această precizare în … Continuă să citești TORSIUNEA LUMINII ÎN MARMURĂ

cronica filmului
MIHAI FULGER

COMEDIILE RATAȚILOR LUI GILLES LELLOUCHE ȘI DRAMELE MIGRANȚILOR LUI JONATHAN MILLET (I)

Articol publicat în ediția 4/2025

Cinematografia franceză este, după cea nord-americană, cinematografia străină cu cea mai consistentă prezență pe marile ecrane din România. Explicația nu ține doar de francofonia noastră, trâmbițată de câteva ori pe an. Contează și faptul că distribuitorii autohtoni de filme arthouse (etichetă sub care sunt adesea îngrămădite cam toate alternativele la mainstreamul hollywoodian) își aleg majoritatea … Continuă să citești COMEDIILE RATAȚILOR LUI GILLES LELLOUCHE ȘI DRAMELE MIGRANȚILOR LUI JONATHAN MILLET (I)

spectator
NICOLAE PRELIPCEANU

DOUĂ PREMIERE

Articol publicat în ediția 4/2025

Un contemporan polonez al lui Petrache Lupu: Ilie, „un prooroc de la țară” Proorocii sunt în general produsul ignoranței maselor care le oferă acest statut. În fond, statutul de prooroc, apărut în Antichitatea biblică s-a făcut țăndări în zilele noastre, când tot felul de cetățeni, în general tineri, își capătă statutul de influencer, o variantă … Continuă să citești DOUĂ PREMIERE

miscellanea
EUGENIA ȚARĂLUNGĂ

Breviar editorial

Articol publicat în ediția 4/2025

Mersul lucrurilor de Liviu Ioan Stoiciu, col. Magister, Editura Limes, Florești, 2025, 103 p. Volum de poeme apărut odată cu împlinirea vârstei de 75 de ani de viață și a 45 de ani de la debut. Ar putea fi o vârstă a întrebărilor către sine, dar de fapt este una a dezgrănițuirilor, lucrurile sunt la … Continuă să citești Breviar editorial

miscellanea
LIVIU IOAN STOICIU

Revista revistelor

Articol publicat în ediția 4/2025

ROMÂNIA LITERARĂ 11 / 2025 Din 7 martie. În editorial, Gabriel Chifu, „Despre artele cuvântului. Poezia”: Așa cum le închipui eu, poezia este o artă a interiorității omului, iar proza, o artă a omului în lume. Dacă ar fi să le reprezint geometric, atunci i-aș atribui poeziei planul vertical și prozei – suprafața orizontală. Fiindcă … Continuă să citești Revista revistelor

editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

ROMÂNIA NOASTRĂ

Articol publicat în ediția 3/2025

În Academia României noastre nu are acces cel mai important scriitor român, tradus și cunoscut și premiat în cele mai circulate limbi de cultură din lume. Un nemuritor mai vechi a stabilit și declară că Mircea Cărtărescu e un scriitor bun, dar nu e chiar pentru Academie! Dacă asta crede academicianul Nicolae Breban, e normal … Continuă să citești ROMÂNIA NOASTRĂ

viața literaturii
ION BOGDAN LEFTER

CE FEL DE CRITIC A FOST NICOLAE MANOLESCU? (V)

Articol publicat în ediția 3/2025

Pentru a înțelege evoluția lui Nicolae Manolescu către Arca lui Noe, trilogia din 1980-1981-1983, sunt de urmărit nu doar cărțile, traseul de maturizare a viziunii și a stilisticii de la Lecturi infidele la Sadoveanu…, ci și restul scrierilor sale, ca și alte conjuncturi care l-au marcat, personale și de câmp.   În primul rând și … Continuă să citești CE FEL DE CRITIC A FOST NICOLAE MANOLESCU? (V)

eseu
VIANU MUREȘAN

DETERITORIALIZAREA CULTURILOR

Articol publicat în ediția 3/2025

Șocul globalizării este echivalent pentru culturile mici, locale, cum este și a noastră, cu un test eliminatoriu compus din întrebări la care nu și-au pregătit niciodată răspunsul corect. Globalizarea este un fenomen postcolonial, dar nu unul care-i restrânge efectele, ci dimpotrivă, le extinde la scara întregii lumi. Nu mai este vorba acum de țări, teritorii, … Continuă să citești DETERITORIALIZAREA CULTURILOR

lumea teatrului
ALEXA VISARION

ECOURI DINTR-UN SERTAR DE BIBLIOTECĂ

Articol publicat în ediția 3/2025

„Gându-i robul vieții, iar viața-i paiața timpului.” Henric al IV-lea Nu era prea greu să înveți să scrii în engleză pe vremea lui Shakespeare. Nimeni nu te mustra pentru greșeli de ortografie pentru că așa ceva nu exista. Varianta reginei sau a ultimului slujbaș era la fel de bună. Dacă știai alfabetul puteai aduna gânduri … Continuă să citești ECOURI DINTR-UN SERTAR DE BIBLIOTECĂ

dosar
GEORGE VOLCEANOV

MENTORUL SAU ÎNVĂȚĂTURILE LUI ȘTEFAN STOENESCU CĂTRE (UNUL DINTRE) DISCIPOLI

Articol publicat în ediția 3/2025

Anglistica și americanistica românească au suferit o grea pierdere la jumătatea lunii ianuarie, odată cu încetarea din viață a unuia dintre cei mai iubiți dascăli ai Universității București: Ștefan Stoenescu, cel care n-a fost doar un mare erudit și un mare deschizător de drumuri în domeniul pe care l-a slujit cu atâta devotament, ci și, … Continuă să citești MENTORUL SAU ÎNVĂȚĂTURILE LUI ȘTEFAN STOENESCU CĂTRE (UNUL DINTRE) DISCIPOLI

inedit
CONSTANTIN ABĂLUȚĂ

MINERUL DISPĂRUT

Articol publicat în ediția 3/2025

Nea Tache face mese și scaune, e meteodependent, îl ia pe NU în brațe, iar profesorul Giuvergeanu a inventat profunda cugetare Câinele-i frate cu românul.   Nea Tache e-o mogâldeață cu priviri șirete de aceeași culoare cu salopeta lui de lucru, un albastru spălăcit de atâta spălat. Face cele mai bune și mai ieftine mese … Continuă să citești MINERUL DISPĂRUT

puncte de vedere
LIVIU CAPȘA

STRANIA ȘI PERICULOASA POVESTE A UNUI PERSONAJ ȘI A NEVINOVAȚILOR SĂI ADEPȚI

Articol publicat în ediția 3/2025

Parafraza din acest lung titlu nu are nimic din plăsmuirea fantastică a unei imaginații de tip marquezian, fiind doar oglinda fidelă a unei realități a României de azi. Adică a unei țări aflată într-o zguduitoare criză, care ne face să reflectăm, încă o dată, la un adevăr cât se poate de simplu: când unei țări … Continuă să citești STRANIA ȘI PERICULOASA POVESTE A UNUI PERSONAJ ȘI A NEVINOVAȚILOR SĂI ADEPȚI

poeme

poeme de GABRIELA CHIRAN

Articol publicat în ediția 3/2025

LUMINĂ ca să pot traversa neînsoțită cenușiul îmi iau lumină dinăuntru la fiecare traversare, mut câte ceva, de-aici dinăuntru, în grădina pustiită când se va termina, de mult voi fi adormit de partea cealaltă IMAGO MUNDI nu contează cine vede greșit – eu sau tu prin imateriala pânză secretă prin freamătul alb prin acest ceva … Continuă să citești poeme de GABRIELA CHIRAN

poeme

poeme de VICTORIA MILESCU

Articol publicat în ediția 3/2025

INSTALATORUL DE SUFLETE Numai el, instalatorul ştie cât de fisurate sunt conductele cât de ruginiți stâlpii de rezistenţă cât de înfundate cu gemete ţevile încât sângele abia mai circulă după cum obișnuia, uneori curge pe-alături inundând camerele de siguranţă numai el, instalatorul, se luptă bietul de el, singur cu robinetele înţepenite, ruginite de lacrimile reci … Continuă să citești poeme de VICTORIA MILESCU

remember
CHRISTIAN CRĂCIUN

OMUL FANTĂ

Articol publicat în ediția 3/2025

Motto: „Și nu e pentru că poezia merge împreună cu o mistică, este într-un fel o mistică?” Maria Zambrano   Dan Arsenie a fost una dintre cele mai stranii personalități ale culturii noastre din anii 1980 încoace. L-aș asemui, prin erudiția specială și „marginalitatea” preocupărilor, cu Ioan Petru Culianu. Fără a fi ajuns la afirmarea … Continuă să citești OMUL FANTĂ

mens
HANNA BOTA

ARTA CA SALVARE

Articol publicat în ediția 3/2025

De când a avut loc performance-ul Marinei Abramović la începutul anului 1974, la Napoli, – în care ea s-a pus la dispoziția publicului, ca un obiect, absolut pasivă, astfel încât oricare dintre cei prezenți să poată să-i facă orice, folosind sau nu obiectele expuse pentru experiment –, evenimentul a fost povestit și reluat în diferite … Continuă să citești ARTA CA SALVARE

psiho
IOANA SCORUȘ

SCENE DINTR-O ÎNCĂPERE

Articol publicat în ediția 3/2025

– din jurnalul unui psihoterapeut – Are 4 ani și jumătate și emană multă încredere de sine. E un puști extraordinar. Inteligent și simpatic foc. Și mai e și frumușel, așa cum doar un copil de vârsta asta poate fi. Doar că a reușit să-și înstăpânească părinții. Este, de pe-acum, micul tiran. E pentru prima … Continuă să citești SCENE DINTR-O ÎNCĂPERE

stil
ALINA GHERASIM

DESPRE NATURA LUXULUI

Articol publicat în ediția 3/2025

„Binecuvântat să fie luxul!… Civilizație înseamnă să simți luxul ca pe o necesitate, să depășești animalul și să nu te poți mulțumi cu mâncatul, cu băutul, cu somnul, cu femeia… Tot ce are mai bun lumea asta, tot ce s-a salvat din furnicarul de lume, este luxul: un tablou, o floare sculptată, un cântec, o … Continuă să citești DESPRE NATURA LUXULUI

cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU

POVESTEA TURNULUI BABEL. SECOLUL XXI

Articol publicat în ediția 3/2025

Într-o comunicare despre căutarea „limbii perfecte”, Umberto Eco prezenta, în final, un soi de „produs de probă”. Pe un panou publicitar din Belgia, semiologul reținuse un slogan polilingv: „La plus speed pizza”. Nu e un exemplu perfect, conchide lingvistul, dar e o încercare. Romanul Cristinei Hermeziu Nichel* poate fi considerat (și el) o ofrandă adusă … Continuă să citești POVESTEA TURNULUI BABEL. SECOLUL XXI

cronica literară
VITALIE CIOBANU

FRICĂ, FRIG ȘI FOAME ÎN „EPOCA DE AUR”

Articol publicat în ediția 3/2025

filmul și cartea Despre Daniela Rațiu, scriitoare și jurnalistă de la Timișoara, am mai avut prilejul să scriu pentru Viața Românească, comentând romanul Sfârșitul lumii e un tren (Editura Cartier, 2023), despre foametea instaurată în România, ca urmare a monstruoaselor contribuții de război pe care am fost obligați să le plătim rușilor odată cu instaurarea … Continuă să citești FRICĂ, FRIG ȘI FOAME ÎN „EPOCA DE AUR”

cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU

O DOAMNĂ A TRECUTULUI

Articol publicat în ediția 3/2025

Două doamne ale literelor noastre actuale, Monica Pillat și Georgeta Filitti, înfățișează în cuprinzătoare comentarii scrierile unei doamne din trecut, Pia Alimăneștianu (1872-1962). Stilul lor comprehensiv-simpatetic ne aduce astfel în apropiere ființa unei autoare întrutotul demnă de interes, căzută în uitare. Fiica cea mai mică a lui Ion C. Brătianu se mândrea cu trei frați … Continuă să citești O DOAMNĂ A TRECUTULUI