Dacă nu chiar o modă, filmele inspirate din întâmplări reale – de bună seamă, toate filmele sunt inspirate de fapte reale în măsura în care „oferta” cineastului este autentică – nu sunt o prezență de ignorat în peisajul cinematografic, de la – pentru a ne rezuma la filmul românesc contemporan – Moartea domnului Lăzărescu (Cristi … Continuă să citești Un debut matur: Octav Chelaru
Alexandra Badea, regizoare, autoare dramatică, romancieră, își dezvăluie personalitatea multipolară în noua sa performanță de la Teatrul Național din București, unde pune în scenă piesa Exil, a cărei autoare este. Bine plasată pentru a scrie despre exil, ea însăși fiind o perpetuă exilată, totuși prin liberă alegere, Alexandra Badea realizează un text și un spectacol … Continuă să citești Exilul interior față cu exilul exterior
O apariție editorială de o revelatoare noutate este dicționarul-antologie Pasărea cu clonț de rubin, cu subtitlul Poezia clipei, alcătuită de Dumitru Cerna și Aurel Podaru, adunând creațiile poeților români morți în floarea vârstei. Autorii antologiei au ales ca titlu o metaforă din tragica poezie a lui Nicolae Labiș, scrisă pe patul său de spital când … Continuă să citești POEZIA CLIPEI
Cea mai mare provocare pentru un scriitor este să-și mențină mereu vie capacitatea de uimire față de lumea din jur și față de posibilitățile limbajului de a o reprezenta și de a o transcende. Doar având această calitate care vine din copilărie (un scriitor va rămâne pentru totdeauna un copil sensibil), va putea să scrie … Continuă să citești Căutând un personaj în istorie (și în istorii)
Rhea Galanaki este o voce distinctă a literaturii grecești contemporane. S-a născut în Creta, la Iraklion, în 1947 și a studiat Istoria și Arheologia la Universitatea din Atena. A scris nuvele, romane, proză scurtă, poezii, eseuri. Opera ei explorează tema identității duble, a sacrificiului, a relației complexe și uneori paradoxale a omului cu destinul și … Continuă să citești SECOLUL LABIRINTURILOR
Ermetismul şi ereticii săi: Montale, Saba, Quasimodo Odată cu Giuseppe Ungaretti (1888-1970), procesul de introvertire a liricii în primii ani ai veacului XX şi-a aflat apogeul în vecinătatea ermetismului: nu altceva decât o codificare în care cuvântul va pierde mult din densitatea lui logică, devenind aluziv, neliniştitoare sugestie polisemică, găsindu-şi forme şi sinteze indirecte, simbolice, … Continuă să citești REPERE CRITICE ÎN POEZIA ITALIANĂ CONTEMPORANĂ
La propriu şi la figurat. Un op masiv de 700 de pagini, format mare, tipărit pe hârtie velină, doldora de fotografii color ale unor comori ale spiritualităţii româneşti pe care mulţi – inclusiv oameni de cultură – nu au avut şansa să le vadă vreodată. Istoria Bibliotecii Academiei Române (1867-1885) este povestea de început a … Continuă să citești O carte monumentală
Florin Zhu (recunoașteți că alăturarea celor două nume este insolită) este un tânăr artist născut în 1997, absolvent al Universității Naționale de Arte din București, sub îndrumarea conf. univ. și unul dintre cei mai mari sculptori români, Aurel Vlad (pe care, ca un fapt divers ce se petrece foarte des la noi, am aflat că … Continuă să citești Un ADN româno-chinez
Anul Proust s-a deschis în ianuarie la Paris cu expoziţia „Marcel Proust, un roman parisien” curatoriată de Anne-Laure Sol. Expoziţia de la Muzeul Carnavalet, proaspăt renovat şi redeschis, fusese vernisată în decembrie pentru că se împlineau 150 de ani de la naşterea lui Proust, dar a putut fi vizitată pînă în aprilie pentru că… e … Continuă să citești Anul Proust
Puncte de reper în istoria literaturii române de Nicolae Oprea, col. Eseuri, Editura Limes, Florești-Cluj, 2022, 250 p. Cine și în ce ipostaze își mai amintește astăzi, de pildă, de Vasile Voiculescu? Echinoxistul Nicolae Oprea, iată, în această carte din colecția coordonată, la Limes, de Ștefan Borbély: „Dintre poemele voiculesciene, pe «lista neagră» a Securităţii … Continuă să citești breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 39 / 2022 Din 30 septembrie. Nicolae Manolescu la Editorial: Să semnalez (a câta oară?) unele din opreliștile puse de „pedagogii de școală nouă” în calea educației liberale, provenite, majoritatea, din political correctness, stupida doctrină decedată și dezgropată de câteva ori în ultima jumătate de secol… Prima este concepția egalitaristă dominantă în gândirea … Continuă să citești revista revistelor
Filiala București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu deosebită tristețe dispariția poetei Iolanda Malamen, personalitate aparte a lumii literare, deopotrivă prozatoare, critic de artă, artist plastic. Iolanda Malamen s-a născut la 28 aprilie 1948, la Ploiești, a urmat studii neterminate de medicină veterinară. A debutat cu poezie în revista Cronica, în 1967, iar editorial … Continuă să citești In Memoriam Iolanda Malamen (1948-2022)
Uniunea Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe încetarea din viață a academicianului Eugen Simion, fost Președinte al Academiei Române (1997-2006), preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române (2006-2022), critic și istoric literar de o deosebită notorietate, autor al unei vaste opere de autor și editor. Eugen Simion s-a născut la 25 … Continuă să citești In memoriam Eugen Simion
În zilele noastre, când literatura pare a fi din ce în ce mai departe de centrul viu al actualității, mai ales după importanța pe care i-o acorda, în mod viclean, regimul comunist, întrebarea din titlul acestor rânduri ar putea lămuri multe lucruri sau n-ar putea lămuri nimic. În anii ’30 ai secolului trecut, 1934, 1935 … Continuă să citești DE CE SCRIU SCRIITORII?
I. Paltonul întors pe dos M-am tot întrebat cum e posibil ca într-o țară ca a noastră, mai ales în Regat, unde celebrii „gurmanzi” preferă meniuri picante, cu o atât de sonoră moștenire avangardistă, tinerii poeți români să fie total imuni la experiment. Fac o paranteză care s-ar putea să fi jucat un rol important … Continuă să citești Poezia românească a început cu DA-DA
Printre atâţia octogenari congeneri, trăiesc acum un sentiment de descumpănire. Cum au putut trece atâta vreme, atâtea vremuri, ca să ajungem, măcar câţiva dintre noi, la etatea venerabilă de acum? Pentru Doamnele generaţiei noastre, întrebarea e ceva mai delicată, fiindcă e foarte greu de acceptat, în ciuda satisfacţiei că s-a putut număra până la această … Continuă să citești GABRIELA MELINESCU, ÎN AMINTIRE ŞI ÎN POEZIE
„Eroarea provine din excludere” Blaise Pascal Trăim într-un timp al uitării semnificațiilor. Înţelesurile devin ilicite în lumea noastră de bezmetic carnaval. Nu trăim nici drama, nici comedia, iar tragedia e uitată sau devine fantoşă grotescă… Am născut şi ne complăcem într-un anturaj al mediocrităţii… Conjugăm mereu idealuri, ce se dovedesc strategii ale mistificării. Ne sprijinim … Continuă să citești ÎNGERUL SCENEI
La începutul lui august, s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda; nu putem să nu amintim faptul că marele prozator teleormănean a murit (în condiții încă neclare!) în primăvara anului 1980, în camera sa de la Palatul Mogoșoaia, pe atunci Casă de creație, relaxare și socializare, cum am zice azi, a … Continuă să citești MARIN PREDA SAU ROMANELE INIMILOR SECȚIONATE DE ISTORIE
omul acesta ei cum nu știați omul acesta cu epoleții sub piele și kimono parfumat care se transformă-n statuie ecvestră și se-mbăiază în ape înghețate omul acesta care râde și se-nchină când trebuie care poartă siberia-n buzunar și butoni atomici la manșete omul acesta care amestecă timpurile istoriei precum pachetul de cărți care te bate … Continuă să citești poeme
Scriptor Să scrii să tremuri să afli să scrii peisajele jucându-se cu noi de-a v-ați ascunselea umbrele ce nu sunt decât miezul ușor al lucrurilor gemetele egoiste ce le indică drumul memoria ce nu lasă nimic să dăinuie incomensurabilul măsurând doar despărțirile scurte așadar să scrii să tremuri să afli să scrii gata parcă a … Continuă să citești poeme
1. Deasupra mea un întuneric sticlos zace ca o cangrenă presărată cu stele cu zgomote fluide si foșnete mici cu plescăituri animalice, se izbește necontenit de carnea tumefiată a țărmului Stau nemișcat o întrebare O zeamă verzuie mă părăsește și mă lasă atârnat de cer ca o rufă murdară 2. Acum sunt o imagine pe … Continuă să citești poeme
Dacă ar fi să aleg o singură caracteristică prin intermediul căreia să fac diferența între generația de ieri și cea de azi – și, când spun cea de azi, iau ca reper copiii și tinerii de 10-19 ani care îmi intră în cabinetul de psihoterapie – aceea ar fi nepăsarea. Nu pot măsura contribuția perioadei … Continuă să citești CERCUL VICIOS CE ÎNTREȚINE RĂUL
Tahitiana Soarele își aruncase cămașa de aur în râu – din falia secretă a timpului venea fluturând cravașa nevastă-mea călare pe bicicletă… – M-am săturat, madam de jocuri erotice! Te anunț că divorțez și plec în Țările de Jos unde îmi voi cumpăra o tahitiană de ciocolată creată de Gauguin un agent de bursă faimos, … Continuă să citești poeme
Ajuns, la începutul anilor 30, în calitate de atașat de presă și cultural la Legația Regatului României la Varșovia, Aron Cotruș informa conducerea Direcției de presă din Ministerul Afacerilor Străine /30 aprilie 1931/, că „a propus poetului Emil Zegadłowicz traducerea în limba polonă a unui volum de poezii alese din Eminescu… iar strălucitul tălmăcitor în … Continuă să citești ARON COTRUȘ, AMBASADOR AL CULTURII ROMÂNE ÎN POLONIA ȘI EMIL ZEGADŁOWICZ, PROPAGATORUL EI*